Azi e ziua ta, Horia Moculescu

“Să fii om de cultură în România de astăzi înseamnă să realizezi că faci parte dintre ciudaţii neinteresaţi de Maseratti, de vile la Snagov sau iahturi la Monaco”

Îmi iubesc viaţa, libertatea şi fiica

Horia Moculescu împlineşte astăzi 76 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”.

Cum trăieşte Horia Moculescu aceste vremuri... “Cred că această întrebare mi s-a pus de nenumărate ori, la diverse vârste. De fiecare dată am încercat să răspund cu sinceritate, oricât de neplăcut îmi e să spun că vremurile de acum sunt ingrate şi nedrepte. Tocmai de aceea nu îmi pot permite statutul unui pensionar inactiv, cu o tristeţe afişată, denotând un abandon definitiv.”

Despre începuturi... “Provin dintr-o familie în care se vorbea frumos, se citea, se cânta la pian, fiind de nenumărate ori dus de către părinţi la teatru. Am învăţat să cânt la pian de la patru ani şi la acordeon de la şapte. Greutăţi nenumărate mi-au purtat paşii, spre norocul meu, la Teatrul din Deva, unde Dumnezeu mi-a oferit şansa de a avea la dispoziţie o orchestră întreagă, ceea ce s-a dovedit esenţial în evoluţia mea artistică.”

Pentru cei care citesc aceste rânduri... “Mi-am ales o meserie ale cărei secrete sunt infinite, ale cărei progrese sunt permanente şi pe care, practicând-o, am înţeles că nu mai pot avea concedii, pauze, retrageri, nici măcar temporare. N-a fost uşor!”

Să fii om de cultură în România de astăzi... “Înseamnă să realizezi că faci parte dintre ciudaţii neinteresaţi de Maseratti, de vile la Snagov sau iahturi la Monaco.”

Privind în urmă... “Se vede o viaţă de muncă, de înfrângeri sau satisfacţii, dar, pentru a fi pe deplin onest, o viaţă pentru care trebuie să-i mulţumesc Bunului Dumnezeu că am putut să profesez o meserie pe care am adorat-o.”

Într-o emisiune culturală de genul “In memoriam Horia Moculescu”, în 2113... “Să se spună că, în urmă cu o sută de ani, exista un încăpăţânat în a crede că muzica uşoară românească îşi va căpăta locul pe care i-l poate oferi cea mai bogată sursă de inspiraţie: folclorul! Despre mine s-ar putea spune tot ceea ce am făcut, cu bune sau cu rele. N-aş dori să se spună minciuni.”

Despre iubire la diferite vârste... “La 20 de ani iubeam viaţa, la 40 de ani iubeam şi viaţa şi libertatea, acum, pe lângă cele două îmi iubesc şi fiica.”
La 76 de ani... “Aş dori să rămân aşa cum cred că am fost în toţi aceşti ani, mulţi: cinstit şi hotărât în a nu face cuiva un rău voluntar.”