Boboteaza şi Sântionul: zilele purificării prin apă şi foc

Praznice crestine grefate pe vechi practici pagane, Boboteaza si Santionul inchid cercul sarbatorilor de iarna initiate la Sfantul Nicolae. Sunt zile cu puternice valente magice in care se colinda, se fac farmece, se descanta, se ghiceste, se afla ursitul, se fac prorociri asupra vremii si rodului noului an. Mai demult, de Boboteaza se aprindea focul viu, se afumau oamenii, gradinile si animalele din gospodarii pentru alungarea duhurilor rele, pentru atragerea norocului si a belsugului. Inainte de aprinderea focului din vatra, in zorii zilei de Boboteaza se strangea cenusa din soba si se pastra pana primavara, cand se presara pe straturile cu legume si la radacina pomilor, pentru rod bogat si pentru a fi feriti de omizi. In Ardeal se mai practica inca un ritual agrar stravechi de stimulare a recoltei numit Ciuralexa/ Chiraleisa/ Kira Leisa, toate aceste denumiri provenind din grecescul Kyrie Eleison (Doamne miluieste).

Focul este simbolul energiei vitale, al inimii, al Soarelui, al puterii de zamislire. Este simbo­lul sacru al vetrei casei. Limbile de foc i-au insufletit pe apostoli, simbo­lizand inspiratia si Duhul Sfant. Fo­cul este purtator al luminii spirituale. Este flacara vietii. De Bobo­teaza fetele de maritat vrajesc focul, printr-un descantec de dragoste care incepe asa: "Cum sar scanteile din jaratic, asa sa scanteie si inima lui; eu nu intetesc focul, eu intetesc inima lui...". In Bucovina se aprinde "focul de Boboteaza" la marginea satului, iar atunci cand se domoleste, feciorii sar peste el pentru a-si purifica sufletul si trupul.
Apa insufleteste si fertilizeaza. Apare din razele Lunii sau din lacrimile Zeitei Zorilor, spala pacatele mostenite de la stramosi si genereaza renasterea. De Boboteaza, valentele apei purificatoare se extind asupra gospodariei, a comunitatii, asupra intregii lumi, stimuland recolta si alungand dracii, strigoii, moroii, serpii, lupii si bolile pana la Sfantul Andrei. Acestia sunt asociati uneori cu viscolele si prapadul iernii, marcand astfel trecere in celalalt anotimp.

Numarand opt zile incepand de la Boboteaza nu se spala rufe deoarece apele lumii au fost sfintite o data cu scufundarea crucii in apa. Ceremonia crestina are loc la o fantana din sat, in curtea bisericii sau in vecinatatea unei ape curgatoare. In ultimul dintre locurile amintite, dupa ce preotul arunca crucea in rau, barbatii tineri (Feciorii, acolo unde exista Ceata) intra in apa dupa ea. Despre cel care scoate crucea la mal se spune ca va avea noroc tot anul sau – in cazul Feciorilor– ca se va insura in acel an. Se mai crede ca atunci cand preotul arunca crucea in rau, ies dracii din apa si fug pe camp. Atunci, singurii care ii pot vedea sunt lupii si tot ei ii prind si ii sfasie in bucati. Este momentul in care se arata si Solomonarii tinand Cartea Tainelor Lumii intr-o mana, iar in cealalta un capastru din coaja de tei. Ei sunt cei care calatoresc pe cer calare pe balauri conducand norii, stapani ai furtunilor si ai ploilor cu piatra.

Dupa sfintire, apa se transforma in agheasma. Oamenii o iau acasa in vase special pregatite si toarna cate putin din ea in toate fantanile ce le ies in drum. Isi stropesc apoi casa, sura, animalele si livada intr-un stravechi ritual de purificare. Un ritual asemanator are loc in satele transilvane pe 7 ianuarie, de Santion, si poarta numele de "Udatul Ionilor".

Practici populare stravechi sunt inca vii in hotarul satului si la venirea preotului cu Botezul. Sub scaunul pe care se asaza preotul se pun boabe de porumb "ca sa stea clostile pe oua" si busuioc "ca sa vina petitorii". Cea mai batrana femeie din casa prinde un fuior de canepa la cruce cu credinta ca din acesta Maica Domnului va face un navod cu care va prinde sufletele mortilor din iad si le va ridica in rai. Fetele de maritat pun un fir de busuioc sub perna ca sa-si viseze ursitul sau il asaza dincolo de prag, iar daca il gasesc a doua zi "argintat" e semn ca acesta va fi bogat. Se mai credea ca pomii incarcati cu promoroaca din ajunul Bobotezei sunt semn de bogatie si belsug.