De ce se pregătesc 12 feluri de mâncare în Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie

Este o zi de post aspru, curățire, rugăciune și pregătire pentru marea sărbătoare a Bobotezei (6 ianuarie), când se prăznuiește Botezul Domnului și sfințirea apelor.

În satele românești, dar și în multe familii de la oraș, Ajunul Bobotezei este respectat cu sfințenie, fiind considerat un moment de hotar între vechi și nou, între anul trecut și anul care începe cu adevărat sub binecuvântare.

Ce fac românii în Ajunul Bobotezei

Post și curățire sufletească

Ajunul Bobotezei este zi de post, iar în unele zone se ține chiar post negru până la venirea preotului. Tradiția spune că postul din această zi ajută la:

• curățirea sufletului;

• îndepărtarea relelor;

• primirea harului Agheasmei Mari.

Pe lângă post, oamenii evită:

• certurile;

• vorbele grele;

• munca grea în gospodărie.

Curățenia casei

Înainte de Bobotează, gospodinele fac curățenie generală în casă. Se spune că:

• răul și boala se ascund în murdărie;

• o casă curată primește mai ușor binecuvântarea;

• ordinea aduce liniște și belșug în familie.

Această curățenie are nu doar rol practic, ci și simbolic, fiind un gest de alungare a energiilor negative.

Venirea preotului cu Iordanul sau Chiralesa

Unul dintre cele mai importante momente ale Ajunului este venirea preotului pe la casele credincioșilor pentru a le sfinți locuința.

Preotul:

• stropește casa cu apă sfințită;

• binecuvântează familia și gospodăria;

• rostește rugăciuni speciale.

În multe zone, acest ritual este numit Iordanul sau Chiralesa, termen care provine din grecescul „Kyrie eleison” – „Doamne, miluiește!”. Se crede că strigarea „Chiralesa” alungă răul și păstrează casa curată până la Sfântul Andrei.

Masa din Ajunul Bobotezei: ce se mănâncă

Ajunul Bobotezei are o masă ritualică aparte, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Nimeni nu se atinge de bucate până nu vine preotul să le sfințească.

Cum se pregătește masa

• Sub fața de masă se pune fân sau otavă, simbol al belșugului

• În cele patru colțuri ale mesei se pun bulgări de sare, pentru protecție

• Masa trebuie să fie simplă, de post, dar bogată simbolic

Cele 12 feluri de mâncare

În tradiția populară, pe masă se așază 12 feluri de mâncare, în amintirea celor 12 apostoli și a lunilor anului. Printre cele mai întâlnite se numără:

• colivă;

• bob fiert;

• fiertură de prune sau perje afumate;

• sarmale de post cu crupe;

• borș de „burechiușe” sau „urechiușele babei”;

• borș de pește;

• pește prăjit;

• plăcinte de post cu varză;

• plăcinte cu mac.

După sfințirea mesei, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase și ferite de boli.

Tradiții și credințe populare din Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei este înconjurat de numeroase credințe vechi:

• Se spune că animalele vorbesc la miezul nopții, dezvăluind comori ascunse

• Dacă dimineața pomii sunt plini de promoroacă, anul va fi roditor

• Cine strănută în Ajunul Bobotezei va avea noroc tot anul

• În această zi nu se dă nimic cu împrumut

• Nu se spală rufe și nu se aruncă gunoiul

Ritualuri pentru noroc și protecție

În unele zone:

• se aprind focuri în curte, pentru purificare;

• oamenii se stropesc cu apă sfințită;

• se folosesc crenguțe de busuioc sfințit pentru a binecuvânta casa și animalele.

Fetele nemăritate respectă ritualuri speciale pentru a-și visa ursitul în noaptea care urmează.

Ajunul Bobotezei – prag spiritual între ani

Pentru români, Ajunul Bobotezei nu este doar o zi din calendar, ci un moment de trecere, în care:

• casa este curățată;

• masa este sfințită;

• sufletul se pregătește pentru un nou început.

Este ziua în care liniștea, postul și credința se împletesc cu tradiția, iar fiecare gest are rolul de a aduce pace, sănătate și belșug pentru anul ce urmează.

Citește pe Antena3.ro

Trump amenință deschis un aliat NATO: „Ne vom ocupa de Groenlanda în 2 luni. Danemarca nu va putea să se ocupe de ea”