Atleta Mihaela Peneş, campioană olimpică la aruncarea suliţei, în 1964, la Olimpiada de la Tokyo (Japonia) s-a născut la 22 iulie 1947, la Bucureşti.A început să practice sportul de la o vârstă fragedă, părinţii îndreptând-o spre înot. La 11 ani, favorizată şi de înălţime (avea aproape 1,70 m), a trecut la baschet.
A abandonat un timp activitatea sportivă, medicii spunându-i că, din cauza taliei foarte mari, inima nu-i va rezista. Norocul ei a fost că un profesor de educaţie fizică, Ervin Wilk, i-a remarcat calitaţile fizice şi a încurajat-o să practice aruncarea greutăţii. La scurt timp, a trecut la suliţă - proba în care a făcut istorie în atletismul românesc -, la îndemnul profesorului Lixandru Pandele, care avea să-i devină şi antrenor. Rezultatele n-au venit imediat, la început a fost un modest 34,34 m la Spartachiada de vară a tineretului din 1961, la sfârşitul aceluiaşi an a aruncat 39,85 m. După alţi doi ani, în 1963, când a atins 48,27 m, se întrezărea viitoarea mare campioană.
La 12 aprilie 1964, a reuşit, la nici 17 ani, s-o "bată" pe campiona ţării din acea perioadă, Maria Diaconescu, aruncând 45,79 m. Au urmat 51,62 m în mai, 52,14 m în iunie şi 55,38 m în august, cu prilejul Spartachiadei republicane. A cucerit medalia de argint la Campionatele balcanice de senioare, deşi se afla încă la vârsta junioratului, cu 52,79 m. Federaţia română de Atletism i-a oferit şansa de a participa la Jocurile Olimpice de la Tokyo, din august 1964, chiar dacă nu realizase baremul de 56 m. Aici, Mihaela Peneş, cea mai tânără componentă a delegaţiei olimpice a României, a reuşit performanţa vieţii, cucerind medalia de aur, cu un extraordinar 60,54 m. După Olimpiadă, a participat la alte 20 de concursuri, unde a obţinut tot atâtea victorii internaţionale. În 1965, a devenit campioană mondială universitară, cu un rezultat de 59,22 m, iar în 1967 a cucerit medalia de bronz la Campionatele europene de la Budapesta. 1968 este ultimul an în care 'copilul minune' a obţinut ultima performanţă la Jocurile Olimpice de la Mexico - argint.
La numai 25 de ani, a fost nevoită să abandoneze activitatea sporivă din cauza unui accident la braţul de aruncare. După ce a absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, a devenit profesoară. A fost antrenoare federală şi maestră emerită a sportului. În ultimii ani, Mihaela Peneş s-a retras la o mănăstire din Bucovina. www.agerpres.ro