Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poeta Ana Blandiana (Otilia Valeria Coman) s-a născut la 25 martie 1942, la Timișoara. Eugen Simion spunea despre poezia acesteia, în volumul "Scriitorii români de azi" (Editura Cartea Românească, 1974), că "Primind această viziune gravă, poezia Blandianei nu renunță la o anumită dorință de seducție. Ea nu se hotărăște să părăsească valea care desparte tărâmurile și nu-și refuză, vorbind de moarte, o anumită grație a jocului".
Scriitoarea Ana Blandiana, la dezbaterea publică organizată de Fundația Academia Civică, Fundația Hanns Seidel și Institutul de Studii Populare, la Biblioteca Națională a României; 5 februarie 2016
A făcut studii de filologie romanică, fiind licențiată a Facultății de Filologie a Universității Cluj (1962-1967).
Ana Blandiana a debutat ca poetă în 1954, în reviste de tineret, apoi în "Tribuna" (1959) și în antologia "30 de poeți tineri". A colaborat la multe periodice din țară, printre care "Viața Studențească" sau "Amfiteatru" (1968-1974). A fost bibliotecară la Institutul de Arte Plastice ''N. Grigorescu'' din București (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). A obținut o bursă de studii în cadrul Programului Scriitoricesc Internațional al Universității din Yowa City (SUA) (1973-1974), potrivit "Dicționarului scriitorilor români" (M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu, 1995).
În 1960 s-a căsătorit cu scriitorul Romulus Rusan. Între 1960 și 1963, a lipsit din paginile revistelor literare, având interdicție de publicare. A revenit însă, în 1964, la "Contemporanul", unde a deținut ani de zile rubrici permanente. O a doua interdicție de a publica a fost declanșată de ciclul de poeme din revista "Amfiteatru" (1985), culminând cu versurile pentru copii din volumul "Întâmplări de pe strada mea" (1988). Totuși, în 1989 îi va apărea culegerea antologică de "Poezii", cu o prefață de Eugen Simion, mai scrie sursa menționată mai sus.
După debutul editorial cu placheta "Persoana întîia plural" (1964), s-a impus printre poeții cei mai reprezentativi ai epocii, publicând "Călcâiul vulnerabil" (1966) și "A treia taină" (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor). A continuat cu alte cărți de poezie: "Cincizeci de poeme" (1970), "Octombrie, Noiembrie, Decembrie" (1972), "Somnul din somn" (1977), "Ochiul de greier" (1981), "Ora de nisip" (1983), "Stea de pradă" (1985), "Arhitectura valurilor" (1990), "La cules de îngeri" (1998), "Soarele de apoi" (2000, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie), "Refluxul sensurilor" (2004).
Citește pe Antena3.ro
A scris și versuri pentru copii: "Întâmplări din grădina mea" (1980), "Întâmplări fără Arpagic pentru cititorul cel mic" (1991), "Cartea albă a lui Arpagic" (1998, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii).
A semnat tablete, eseuri, însemnări de călătorie, adunate în volumele "Calitatea de martor" (1970), "Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie" (1976), "Cea mai frumoasă dintre lumile posibile" (1978), "Coridoare de oglinzi" (1984), "Autoportret cu palimpsest" (1986), "Ghicitul în mulțimi", "Geniul de a fi" (1998), "Cine sunt eu?" (2001).
A mai publicat, în colaborare cu soțul său, Romulus Rusan, cărți de interviuri cu personalități ale culturii românești: "Convorbiri subiective" (1972), "O discuție la Masa Tăcerii" (1977).
Abordând și proza fantastică, a scris "Cele patru anotimpuri" (1977, 2001) și "Proiecte de trecut" (1982), ambele volume apărând sub titlul "Orașul topit și alte povestiri fantastice", în 2004. În 1992 i-a apărut romanul "Sertarul cu aplauze", care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului și a criticii (următoarele ediții: 1998, 2002, 2004), iar în 1994 volumul de nuvele "Imitație de coșmar".
De-a lungul anilor, poeta a întreprins mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie, în calitate de invitată a unor universități, academii, organizații culturale, scrie site-ul http://www.anablandiana.eu/.
Ana Blandiana, la lansarea volumului 'Regina Maria. Ultima dorinta', de Tatiana Niculescu Bran, la Targul International Gaudeamus — Carte de invatatura, editia XXII-a; 22 noiembrie 2011
În afara volumelor de poezie traduse în foarte multe limbi, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura sa, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene.
În decembrie 1989 a făcut parte din Consiliu Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, din care a demisionat la 29 ianuarie 1990, în semn de protest față de transformarea FSN în partid politic.
A fost unul dintre inițiatorii Alianței Civice și președinte al organizației în perioada 1991-2001. Este președintă a Fundației Academia Civică, director fondator al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, președintă de onoare a PEN Club România, membră a Academiei de Poezie ''Stéphane Mallarmé'', membră a Academiei Europene de Poezie, membră a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO), mai scrie site-ul http://www.anablandiana.eu/.
Este cetățean de onoare al municipiilor Sighet, Botoșani, Timișoara, Oradea și deține decorația regală "Nihil Sine Deo", Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Cavaler (2009), distincția "Femei curajoase din întreaga lume" (Departamentul de Stat al SUA, 2014). Este Doctor Honoris Causa al Universității de Vest, Timișoara (2015), Doctor Honoris Causa al Universității UBB (Cluj, 2016), Doctor Honoris Causa al Universității "Dunărea de Jos" (Galați, 2016).
Din 2012, are loc, la Brăila, sub egida Ministerului Educației și a Inspectoratului Școlar Județean Brăila, Festivalul de creație și interpretare ''Ana Blandiana'', mai scrie sursa menționată mai sus.
Ana Blandiana, la lansarea cărții 'Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!', semnată de Mircea Carp, în cadrul programului Repere editoriale la MAE, organizat de Ministerul Afacerilor Externe si Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc; 17 mai 2013
Printre premiile obținute de poetă se numără: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1969), Premiul pentru poezie la Academiei Române (1970), Premiul internațional Herder (1982), Premiul de Literatură pentru Copii (1998), Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (2000), Premiul "Opera omnia" al Uniunii Scriitorilor (2001), Premiul internațional Vilenica (2002), Premiul Internațional Camaiore (2005), Premiul Revistei Observator Cultural pentru Memorialistică, ediția a VIII-a (2014), Premiul "Opera Omnia" acordat de Revista "Convorbiri Literare", ediția a XVIII-a, (Iași, 2014), Premiul "Poetul European al Libertății" (Gdansk, 2016).
La 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Târgului Internațional Gaudeamus — Carte de învățătură, Ana Blandiana și-a lansat cartea de poezie, "Patria mea A4". În 2013, Ana Blandiana a mai publicat un volum de eseuri, intitulat "Fals tratat de manipulare". Cel mai recent volum de poezie, "Orologiul fără ore", a fost publicat la Humanitas, în 2016.
Poeta Ana Blandiana, la lansarea volumului de poezii, 'Orologiul fără ore', în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest 2016, ediția a XI-a; 5 iunie 2016
Radu Enescu sublinia, în Revista "Familia" din 1988 (citat de site-ul http://www.anablandiana.eu) că "Gestul de a scrie constituie pentru Ana Blandiana un act existențial definitoriu, un destin la care a fost 'condamnată' dar pe care și l-a asumat, o formulă de echilibru, între perfecta, precara materie și spiritul fragil, de neînvins". AGERPRES
Jurnalul Național îi urează La Mulți Ani!
