x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Despre tunet în Marţea Tretunetului

0
Autor: Iulia Gorneanu 28 Mai 2012 - 21:00
Despre tunet în Marţea Tretunetului


Nefiind considerata o sarbatoare propriu-zisa in calendarul popular al romanilor, prima marti dupa Ispas are mai mult o incarcatura magica. Taranii ii spun “Marti intre tunuri' sau Tretunetul si o tin pentru a fi aparati de fulgere si tunete. Pentru omul arhaic, fenomenele astro-meteorologice au avut o insemnatate uriasa, iar explicatiile date acestora au creat o intreaga mitologie, care continua sa fascineze si sa incite. Incepand cu secolul al XVI-lea, pe teritoriul actual al Romaniei au circulat, majoritatea in manuscris, nenumarate texte divinatorii iar dintre acestea, Gromovnicul, prevestea viitorul in functie de luna, saptamana si momentul zilei, in care se producea tunetul. “De va tuna in zodia Geaman, zioa, osteneala si betejeala intru oameni insemneaza. Graul nu sa va face, iar intru arapi, stricaciune. (...) Iar spre partea amiazazei, iarna rea si tare si multa si in toate roadele, stricaciune'.

In Tarile Romane au circulat sapte versiuni ale Gromovnicului, traduse din slavona sau din greaca, cea mai raspandita fiind atribuita imparatului bizantin Heraclius (“Gromovnic al lui Iraclie imparat, carele au fost numaratoriu de stele'), al carei text a fost copiat in anul 1703 de Costea Dascalul din Scheii Brasovului. Insa, cea mai veche varianta a Gromovnicului a fost copiata cu aproape 100 de ani in urma (1636) de catre popa Stanciu din Sarata Oltului (Scorei, jud. Sibiu), fragmente din acest manuscris pastrandu-se la filiala din Cluj a Bibliotecii Academiei Romane.
Acest tip de prevestire a fost practicat din stravechime, fiind atestat la etrusci, la romani, la civilizatiile precolumbiene, la vechii greci. Acestia din urma considerau tunetul vocea lui Zeus, motiv pentru care au dezvoltat o adevarata stiinta a prevestirii in functie de tunet, numita “vrontoscopie', care a fost raspandita ulterior in intreg Bizantul, ajungand pana la vecinii slavi. Pe teritoriul Romaniei, aceste scrieri divinatorii au patruns pe filiera slava, de unde si denumirea de Gromovnic (Gromodnic, Gromolnic), derivata din “gromǔ', care in limba slavona inseamna “tunet'.

Din povestile romanilor aflam ca tunetul (duratul, bubuitul, tunul) ar avea mai multe pricini… “Sf. Mc. Ilie e geambas mare. Are caruta cu cai, de scot foc pe nari. Sunt potcoviti cu potcoave de argint si cand ii goneste, bat in copite si scapara si de-aceea se vad fulgerile. si cand alearga caruta prin cer, face mare galagie, ca sunt drumurile rele, si atunci la noi, pamantenii, s-aude tunand.' (Aurel I. Candrea, 908). Alte legende spun ca in caruta s-ar afla Sf. Petru, “chelarul raiului', sau ca tunetul ar fi tunul sau pusca lui Dumnezeu: “Cu pusca aceea Dumnezeu in tot anul blagosloveste lumea, si ce picura din pusca, aceea avem; (…) insemneaza in care tara are sa fie paine si in care nu, care om are sa moara, cine are sa se nasca, ce are sa pateasca' (T.Pamfile, 1910). In multele povesti populare tunetul e urletul dracilor atinsi de biciul lui Dumezeu sau de cel al Sf. Ilie, alteori e “huruiala' facuta cand se bat intre ei balaurii din cer. Tot despre tunet exista nenumarate cimilituri (ghicitori), povesti, legende, descantece, rugaciuni, dar mai ales o multime de practici apotropaice venite din stravechime, despre care vom povestii pe-ndelete in luna lui cuptor, patronata de justitiarul Santilie.


Serviciul de email marketing furnizat de