Eterna flacara a "Satului Olimpic"

Se apropie Jocurile Olimpice de vara 2008. Sa ne amintim pret de citeva momente de insemnatatea acestora din perioada interbelica... Olimpiada din 1936 a debutat cu un mic ghinion: stingerea facliei olimpice pe teritoriul iugoslav.

Se apropie Jocurile Olimpice de vară 2008.
Să ne amintim preţ de cîteva momente de însemnătatea acestora din perioada interbelică... Olimpiada din 1936 a debutat cu un mic ghinion: stingerea făcliei olimpice pe teritoriul iugoslav.

"Pornită din Olympia, vechiul loc de întîlnire a sportivilor Heladei, sub cele mai strălucite auspicii, flacăra olimpică trebuia să străbată Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Austria, Cehoslovacia şi Germania, spre a ajunge la Berlin, după ce 3.000 de alergători şi-au trecut-o din mînă în mînă pe o distanţă de peste 3.000 de kilometri. Pusă în legătură cu unele svonuri care circulă cu insistenţă totdeauna, cînd Vulcan fabrică arme pentru amicul său Marte, întîmplarea din Iugoslavia n’ar fi o prevestire că flacăra păcii nu mai are de trăit în Europa? Readusă la viaţă acum 44 de ani de baronul Pierre de Coubertin, jocurile olimpice au luat an de an o însemnătate tot mai mare.


PARTICIPANŢII. Berlinul s’a prezentat anul acesta cu metoda specific germană şi a pus la punct o organizaţie serioasă. Din nefericire, politica externă a Reichului a ridicat susceptibilităţi în multe ţări. Unele s’au abţinut dela Olimpiadă, altele nu participă oficial, ci doar prin reprezentanţi care suportă singuri deplasarea şi restul cheltuielilor, iar altele, în sfîrşit, participă oficial, dar cu reprezentanţi foarte puţini. Faptul de a fi încorporat o bucată de teritoriu cehoslovac într-o hartă olimpică a Germaniei a iritat în gradul cel mai înalt Praga, astfel că e problematică participarea atleţilor cehoslovaci.


CLOPOTUL OLIMPIC. Din Franţa, Anglia şi America lipsesc atleţii afiliaţi asociaţiilor sportive democrate. Rusia Sovietică nu trimite pe nimeni, iar din celelalte ţări participante, atleţii nearieni s-au abţinut, deşi li s-au dat dela Berlin toate asigurările. Toate acestea n’au împiedicat însă ca acum patru zile, în dimineaţa zilei de 1 august, cînd a răsunat clopotul olimpic, să se alinieze pe marele stadion special ridicat lîngă Berlin 53 de ţări concurente, cu peste 4.000 de atleţi. Se vor disputa 23 de sporturi diferite, toate probele fiind dotate cu mari premii. Nu toate ţările iau însă parte la toate aceste 23 de probe. Doar Statele Unite şi Germania dispun de suficienţi atleţi pentru toată gama încercărilor. Patru zeci şi cinci de naţiuni participă însă la probele de atletică uşoară şi 40 de naţiuni la probele de înot.


SPLENDID. Organizatorii Olimpiadei au pus la dispoziţia atleţilor veniţi din toate colţurile lumii un splendid «sat Olimpic». Izolat în mijlocul unei păduri răcoroase şi salubre, satul Olimpic oferă atleţilor condiţiile optime în care pot atinge cel mai înalt potenţial al forţei lor: linişte, castitate, nici o grijă. Indienii, australienii, japonezii, chinezii au trăit aici cîteva săptămîni, în aşteptarea concursurilor, în aceeaşi atmosferă care le-ar fi permis şi acasă să-şi dezvolte facultăţile sportive.


GENTILEŢE. Nu s-a neglijat nimic pentru atingerea acestui scop: fiecare echipă a fost invitată să precizeze dinainte care sînt mîncărurile favorite ale membrilor ei, iar cei mai pretenţioşi au fost foarte încîntaţi de această gentileţe. Pentru ei, mîncarea constituie nu numai un principal factor în reuşita manifestărilor sportive, dar şi o mare problemă religioasă. Din acest punct de vedere, toată lumea a fost deci satisfăcută..."


"Imensul stadion olimpic cuprinde 87.000 de locuri, dispuse pe 71 de trepte uriaşe. Spectatorii nu vor avea de ce să se plîngă. Pentru cei care nu vor putea participa la Olimpiadă, Radiofonia germană va transmite şi prin televiziune principalele probe şi prin posturile sale de unde scurte toată Olimpiada, de la început şi pînă la sfîrşit. Cînd clopotul olimpic va suna închiderea jocurilor, învingători şi învinşi vor fi răsplătiţi, aşa cum cere un străvechi obicei japonez: cu un stejar minuscul plantat într’un ghiveci de porţelan fin şi purtînd numele fiecărui participant."
Ilustraţiunea Română, 5 august 1936

Lupta pentru un ideal

"În secolul nostru de maşinişti şi de apăsare a omului şi a calităţilor sale cele mai frumoase, întrecerea pentru un ideal, lupta dreaptă, cavalerească, sportivă, propagarea ideii de pace şi de înfrăţire a neamurilor aveau un singur ţel comun: o umanitate mai bună şi mai fericită. Făclia olimpică simboliza tocmai transmiterea acestor vechi idealuri ale omenirii dela locul de naştere a ideii omului bun şi pînă la actualul punct de întîlnire a sporturilor de pretutindeni. Chiar şi cei mai puţin superstiţioşi au fost foarte impresionaţi de stingerea focului olimpic."