Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 6 august, cand Biserica Ortodoxa a praznuit Schimbarea la Fata a Mantuitorului pe Muntele Tabor, revelare a esentei Sale divine, calendarul popular ne aduce din stravechime o altfel de schimbare, o schimbare de timp si anotimp, o purificare de suflet si trup in amintirea ascensiunilor initiatice spre inaltimile muntilor, practicate odinioara de mosii nostri. In vechime, aceasta era ziua cand se credea ca se amesteca vara cu toamna, cand Apollo, zeul suprem al soarelui si al luminii, isi disputa lumea cu Dionysos, zeul vegetatiei, al pomilor si al vitei-de-vie, al vinului si al extazului. Taranii spuneau ca acum "se cearta toamna cu vara", iar ziua hotar dintre cele doua anotimpuri au numit-o Probejenie.
Povestile din batrani spun ca dupa Probejenie codrul incepe sa-si schimbe culoarea, albastrul cerului devine mai intens, apele se racesc, copacii plang pentru ca nu-si mai vad crescand lastarii, florile isi pierd mirosul si puterea tamaduitoare, iar berzele pleaca de pe la noi, purtand randunelele plapande pe aripi. Se crede ca cine pleaca la drum lung o data cu pasarile calatoare se va rataci printre straini si cu mare greutate va mai gasi calea spre casa. Asa ca e bine sa le insotim doar cu privirea, pentru ca atunci vor lua cu ele si toate durerile noastre.
Tot din aceasta zi, chipurile oamenilor se vor schimba, vor incepe sa se lumineze, sa se albeasca, pentru ca soarele nu va mai avea putere sa le rumeneasca obrazul. Iar cei care isi doresc din tot sufletul sa scape de o patima, de Probejenie, isi vor afla leacul. Pentru asta, le vin in ajutor Mosii Schimbarii la Fata, stramosii totemici care fac legatura intre cer si pamant intre ceea ce se vede si ceea ce se simte, intre dorinta si amintire. Lor le aduc femeile satului ofrande bogate in struguri si miere, alimente sacre din camarile zeilor, care in aceasta zi capata proprietati vindecatoare si apotropaice. Este ziua impacarii, ziua in care nu ai voie sa te certi, pentru ca cerurile sunt deschise si fiecare trebuie sa contribuie la echilibrul universului.
Fiind o zi prag, Probejenia are si puternice valente premonitive: se crede ca, daca in aceasta zi e soare, toamna va fi calduroasa si roditoare, iar daca, dimpotriva, va fi ploaie, noul anotimp va fi capricios, neprielnic recoltelor. Se mai crede ca de la Probejenie "nu se mai aleg fructele", adica nu mai cad din pom pana sa se coaca si ca "florile nu mai au dulceata", dand de veste ca a sosit vremea aducerii stupilor acasa. E momentul considerat cel mai prielnic cositului otavei si culesului viilor cu "cu rod de vara".
Ca toate sarbatorile din Calendarul popular al romanilor, Probejenia aduce si ea interdictii demne de luat aminte. De la aceasta data, in satul traditional este interzis dormitul afara, dezlegat in noaptea de Sanziene. "Numa’ atata-i vara, vara/ Pana-i patu’ mandrii-afara/ Daca mandra patu-si muta/ Poti sa stii, vara-i trecuta." (Memoria Ethnologica – colectia Parasca Fat). Mai mult, ferestrele nu mai pot fi lasate deschise peste noapte, pentru ca, din cauza frigului, duhurile rele se pot ascunde in case. Si, din pacate, chiar daca luna lui August va mai aduce zile fierbinti, este strict interzis de acum inainte scaldatul in apele curgatoare: "De la Probajenii inainte, nu-i slobod sa te mai scalzi in rau. O coborat cerbul de la munte, s-o pisat in apa si-o racit apa. Atata-i tat."
Citește pe Antena3.ro
