Ilustratiunea Romana, 2 decembrie 1936 - Marea Unire

Exista adevaruri istorice, prea cunoscute de intreaga lume, cari nici nu s’ar mai cere rostite, atata sunt de evidente. Unul din acestea e faptul, clar ca lumina zilei, ca pacea, dupa razboiul mondial, n-a fost decat eliberarea popoarelor subjugate timp de secole de catre un imperiu hraparet, prabusit in sange si onoare de propriile lui nedreptati.

Exista adevaruri istorice, prea cunoscute de intreaga lume, cari nici nu s’ar mai cere rostite, atata sunt de evidente. Unul din acestea e faptul, clar ca lumina zilei, ca pacea, dupa razboiul mondial, n-a fost decat eliberarea popoarelor subjugate timp de secole de catre un imperiu hraparet, prabusit in sange si onoare de propriile lui nedreptati. Atunci au triumfat marile principii ale omeniei, lasand popoarelor sa dispuie libere de soarta lor.

Actualele fruntarii sunt acelea pe cari si le-au dat aceste popoare prin lupte comune, suferinta si sangerare. Si iata ca, pentru cine stie ce meschine interese politice, se gaseste cineva, care ar vrea sa faca sa reinvie nenorocita vreme a impilarii si desnadejii. Orideunde ar veni asemenea glas, raspunsul trebue sa fie prompt si raspicat. E ceeace au inteles perfect de bine reprezentantii celor trei tari ale Micii Intelegeri.

Unite intr’un bloc de neinvins, tari prin dreptate si - daca e nevoie - prin forta armelor, ele nu ameninta pe nimeni, dar avertizeaza grav si solemn pe cei ce ar indrazni sa se atinga de integritatea fruntariilor ca orice incercare e sortita unei infrangeri sigure. Ca o chezasie ca marea aliata dela Apus va sari si ea oricand impotriva oricarui agresor, delegatia militara franceza s’a asociat sarbatorirei Unirii. Putem asadar sa fim linistiti. Armele veghiaza "Acesta e sentimentul clar si categoric care s’a desprins din cumpanitele, dar hotaratele cuvinte ale tuturor vorbitorilor, incepand dela suveran, continuand cu discursurile oaspetilor si terminand cu acelea ale oamenilor nostri de raspundere. Si daca de aci inainte s’ar gasi totusi cineva care sa ne pizmuiasca hotarele, sa pofteasca, suntem gata!"

Proportii. S-au implinit 18 ani dela Unirea Ardealului cu patria-muma, consfintita prin actul solemn dela Alba-Iulia al consiliului national roman. In momentul de fata, cand nori grei se arata la orizont, amenintand opera de intregire, care a fost incoronata acum 18 ani, aniversarea aceasta capata proportii de afirmare nationala, a unei unanime credinte, reprezentata de 18 milioane de locuitori. Se cuvine deci, ca in acest moment de grea cumpana, toate fortele romanesti sa fie unite intru pastrarea marelui patrimoniu, pecetluit cu jertfa celor 800.000 de morti din razboiul pentru intregirea neamului. Cu o pioasa reculegere, in aceasta clipa solemna, vom aminti aici cateva din episoadele marete ale zilei de 1 Decembrie 1918.

In aceasta zi sfanta a neamului romanesc, in fruntea armatelor invingatoare, M.S. Regele Ferdinand cel Loial, alaturi de Regina Maria, Principele mostenitor Carol si generalul Berthelot intrau in Bucuresti, pe care il parasisera, inainte cu o noapte, hoardele navalitoare. Capitala, in sarbatoare, isi primea regele erou! La Alba-Iulia, in aceeas zi mare, consiliul national al romanilor, sub prezidentia lui Pop de Basesti, hotari unirea Transilvaniei cu Romania. In Gara Teius, martirul Ion Arion, anunta romanilor adunati acolo ca Ardealul s’a scuturat de robia ungureasca. Un ofiter ungur, la auzul acestei proclamatii, il impusca.

Sacrificii. E ultimul martir pentru cauza Ardealului. In toate orasele Ardealului e o fierbere nemaipomenita. Intreaga populatie romaneasca, pe strazi, poate - pentru prima oara - sa arboreze tricolorul si sa cante "Desteapta-te, romane!", fara teama de jandarmul ungur. Sarbatoarea aceasta continua pana la vizita Regelui Ferdinand, a Principelui Carol si a generalului Berthelot in teritoriile alipite.

Numai cei mari au uitat, sau au vrut sa uite, acele marete zile, cand se indeplinea visul de milenii al unui neam, pot astazi sa se indoieasca de unitatea sufleteasca a tuturor romanilor. E datoria noastra a tuturor sa aratam clar lumii ca niciun roman nu va sovai sa-si jertfeasca sangele sau pentru integritatea teritoriului Romaniei mari. Traiasca Romania, intregita pe veci!

"Adunarea Nationala da expresie dorintei sale, ca congresul de pace sa infaptuiasca comuniunea natiunilor libere in asa chip ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile mari si mici, deopotriva, iar in viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internationale. Romanii adunati in aceasta Adunare Nationala saluta pe fratii lor din Bucovina, scapati din jugul monarhiei austro-ungare si uniti cu tara-mama Romania. Adunarea Nationala saluta cu iubire si entuziasm liberarea natiunilor subjugate pana aici in monarhia austro-ungara" Ilustratiunea Romana, 2 decembrie, 1936

Unirea si temeiurile ei

"De la 1 decembrie 1918 - ziua in care s-a vestit lumii, prin hotararea Adunarii Nationale de la Alba-Iulia, Unirea tuturor romanilor sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I - si pana in timpul de fata, fiecare cetatean al Romaniei intregite a avut prilej sa asculte ori sa citeasca diferite lamuriri cu privire la felul cum s-a infaptuit Unirea aceasta si la temeiurile care ii garanteaza trainicia. Unirea aceasta in asa fel incat sa trezeasca in sufletul celor slabi de inger indoiala, spunand ca ea nu ar putea sa fie trainica sau ca nu ar fi izbanda neindoielnica a vredniciei neamului romanesc." (Ilustratiunea Romana, 2 decembrie 1936)

Detalii - Capitol nou de sezon

Capitolul cel mai nou al sezonului de iarna il formeaza colectia detaliilor. Aceste detalii sunt intotdeauna nota caracteristica a modei. Nimeni nu se va abate desigur dela liniile generale, pe care le indica moda. Trasaturile mari, acelea ale cupei moderne, sunt ascultate intocmai, indiferent de varsta sau silueta. Dar detaliile? Aceste puncte, atat de variate si care constituie adevaratul farmec al unei toalete? Personalitatea si bunul gust nu se afirma decat prin insusirea detaliilor. Chiar imaginatia creatorilor de moda este mult mai exercitata atunci cand este vorba de detalii. Tema acestor detalii, intr-adevar nespus de originale, e: blana. Blana ca garnitura cat mai bogata si cat mai fantezista a tailleur-urilor si a hainelor noastre, nu este fireste nicio noutate. Blana se poarta azi.. la genti si la manusi... Blana de stofa, impodobita cu un guler de vulpi e purtata in compania unei genti de antilopa, careia ii atarna in chip fantezist, la doua capete, doua cozi de vulpe. Chiar cozile vulpilor, pe care nu le-am putut folosi la gulerul hainei. Nota modei a fost data. Ramane ca fabricantii de genti si manusi sa-si desfasoare fantezia pe aceasta tema.