Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Redactorul "Ilustraţiunii Romăne" vorbeşte despre preistoria fotografiei, apoi aminteşte despre oamenii de ştiinţă Niepce şi Daguerre, cărora le datorăm această invenţie.
Redactorul "Ilustraţiunii Romăne" vorbeşte despre preistoria fotografiei, apoi aminteşte despre oamenii de ştiinţă Niepce şi Daguerre, cărora le datorăm această invenţie.
In toamna anului acestuia se implinesc 100 de ani de cănd tehnicianul francez Daguerre a reuşit să realizeze primele fotografii, după un procedeu foarte asemănător cu cel folosit astăzi. Dealtfel, povestea acestei invenţiuni nu e lipsită de interes. Fără să ştie unul de altul, trei tehnicieni au inceput să se ocupe cam in acelaş timp cu problema fixării, prin mijloace fizico-chimice, a aspectelor pe care le vede ochiul nostru. A fost oare o simplă intămplare faptul că cei trei tehnicieni - doi francezi şi un englez - au ajuns la această ideie? Desigur că nu. Ideea insăş era coaptă pentru această epocă.
Niepce, un ofiţer francez in retragere, in vărstă de 50 de ani, reuşeşte in anul 1811 să fixeze pe cale chimică imaginea obţinută prin camera obscură. După nenumărate incercări şi străduinţe, el presară cu un strat subţire de asfalt plăcile metalice şi introducăndu-le in "camera obscură", porţiunile luminate multă vreme nu mai sunt solubile in uleiurile eterice.
Aceste plăci le gravează apoi cu ajutorul unor acizi, realizănd astfel primul procedeu de heliografie. După o iluminare de mai multe zile, obţine o imagine pozitivă. Bătrănul Niepce, după ce se ocupase 20 de ani cu plăcile lui asfaltate, face cunoştinţă din intămplare cu pictorul decorator parizian Louis Daguerre, care era obsedat de aceeaşi ideie.
INTĂMPLAREA. După moartea lui Niepce, in 1833, incercările ajung la un punct mort, intrucăt Daguerre nu inregistrase niciun alt progres. O intămplare fericită intervine şi de astă-dată intrâun chip hotărător.
Daguerre aşezase intr-un dulap vechiu căteva plăci cu iodură de argint, "stricate" din cauză că au fost prea puţin expuse la lumină. După căteva săptămăni, in anul 1837, el se găndeşte să le scoată din dulap ca să le spele şi găseşte plăcile intrâo stare absolut surpinzătoare. Aceste plăci infăţişau imagini pozitive desăvărşite, in care amănuntele şi trăsăturile erau pur şi simplu impresionante.
O ADEVĂRATĂ MODĂ. Cum sâa intămplat o asemenea minune? Daguerre scotoceşte interiorul dulapului, nu găseşte nimic deosebit, introduce din nou alte pălci, puţin expuse, şi, după căteva timp, le găseşte complet developate. Explicaţia misterului? Dulapul nu era chiar absolut gol, ci cuprindea căteva picături de mercur, iar vaporii de mercur developaseră plăcile cu iodură de argint. Noul procedeu - denumit "daguerrotipie" - cucereşte intregul Paris, Franţa, Europa şi America. Ajunsese o adevărată modă să te expui jumătate de ceas, sau chiar un ceas, pe un soare fierbinte, ca să obţii apoi un mic medalion cu un portret. Numai că "daguerrotipia" dădea un singur exemplar. In timp ce Daguerre işi demonstra invenţiunea in faţa Academiei de ştiinţe din Paris in 1839 şi primia dela guvernul francez o rentă viageră de 6000 de franci anual, un rentier englez Talbot, reuşise să experimenteze la Londra o importantă perfecţionare pe acest tărăm, realizănd negative din hărtie, care erau apoi copiate şi modificate tot pe hărtie. In sfărşit, primele plăci de sticlă au fost introduse in 1847 de Niepce de Saint Victor, nepotul bătrănului Niepce, părintele fotografiei.
