Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 40 de zile de la Nasterea Domnului, se sarbatoreste un eveniment deosebit de important din viata pamanteasca Mantuitorului, un mare praznic imparatesc: Intampinarea Domnului, una din cele mai vechi sarbatori religioase crestine.
Moment principal al vietii pamantesti a Mantuitorului, Intampinarea Domnului s-a petrecut cand s-au implinit 40 de zile de la nasterea Pruncului Sfant, Care a fost dus la Templul Ierusalimului, dupa Legea lui Moise, potrivit careia orice intai nascut de parte barbateasca trebuia sa fie inchinat Domnului si sa se dea jertfa, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel, pentru purificarea mamei. Preasfanta Fecioara Maria, desi nu avea nevoie de purificare, deoarece a nascut fara stricaciune pe Izvorul Curatiei si Sfinteniei, s-a supus cu smerenie Legii timpului.
Fiul lui Dumnezeu intrupat a fost purtat in brate de Fecioara Maria, care I L-a incredintat in biserica dreptului Simeon care I S-a inchinat cu smerenie. Mare carturar al Legii Vechi, dreptul Simeon s-a nascut cu 360 de ani inainte de Nasterea Domnului si ducea o viata sfanta. Cu 250 de ani i.Hr, imparatul Egiptului, Ptolemeu Filadelful, a hotarat sa fie tradus din limba ebraica in cea greaca Vechiul Testament numit si Septuaginta. Pentru aceasta a adus in Egipt 70 de carturari si intelepti iudei care sa se ocupe de traducere. Intre acestia se afla si dreptul Simeon caruia i-a fost randuit sa talmaceasca scrierile profetului Isaia. Cand a ajuns la profetia in care se vorbeste despre intruparea si Nasterea Domnului, in care se spune "Iata, fecioara va lua in pantece si va naste Fiu si vor chema numele lui Emanuel'(Isaia 7,14), dreptul Simeon a socotit ca ar fi o greseala, spunandu-si ca nu este cu putinta acest lucru, notand ca o tanara, tainuita de barbatul ei, va lua in pantece. A doua zi, cand a vrut sa-si continue traducerea, versetul fusese indreptat de o mana nevazuta. Dreptul Simeon a crezut ca vreunul dintre carturari i-a corectat textul, asa ca a sters si a scris din nou, cum procedase in ziua precedenta. Nu mica i-a fost mirarea sa constate a treia zi ca textul era rescris. Cand a vrut sa insemneze din nou, dupa propria gandire, Arhanghelul Gavriil l-a apucat de mana, spunandu-i sa nu se mai indoiasca de aceasta taina si, pentru ca nu a crezut in cele proroocite de Duhul Sfant, nu va muri pana ce nu se va implini profetia de a-L vedea si purta in brate pe Hristosul Domnului.
"Dreptul Simeon, praznuit la 3 februarie, traia in Ierusalim. (…) Prin har de sus, Sfantul Simeon s-a dus la Templu chiar cand Sfanta Fecioara Maria si Sfantul Iosif veneau cu Pruncul Iisus sa implineasca Legea.
Simeon, iubitorul de Dumnezeu, l-a luat pe prunc in brate si multumind Domnului, a rostit cuvintele pe care le auzim repetate la fiecare slujba a vecerniei: «Acum slobozeste pe robul Tau, dupa cuvantul Tau, in pace, ca ochii mei vazura mantuirea Ta, pe care ai gatit-o inaintea fetei tuturor popoarelor, lumina spre descoperirea neamurilor si slava poporului Tau Israel» (Luca 2:29-32)", aflam din volumul "Vietile sfintilor de peste tot anul". Dreptul Simeon s-a adresat apoi Sfintei Fecioare Maria, spunand: «Iata, Acesta este pus spre caderea si spre ridicarea multora din Israel si ca un semn care va starni impotriviri. Si prin sufletul tau va trece sabie, ca sa se descopere gandurile din multe inimi» (Luca 2:34-35). In acea zi, Dreptul Simeon a trecut la Domnul.
La Templu se afla si proroocita Ana, o vaduva de 84 de ani, care nu se departa de acolo, slujind noaptea si ziua in post si in rugaciuni, vorbind despre Prunc tuturor celor ce asteptau mantuire in Ierusalim. In icoana care-i infatiseaza pe Dreptul Simeon si Proroocita Ana, aceasta tine in mana un pergament pe care scrie: «Acest Prunc a adus cerul si pamantul»."
