x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

John Fitzgerald Kennedy – 50 de ani de la istoricul asasinat

0
Autor: sanziana stancu 21 Noi 2013 - 14:06
John Fitzgerald Kennedy – 50 de ani de la istoricul asasinat


Destinul lui John Fitzgerald Kennedy, unul dintre cei mai reprezentativi preşedinţi ai SUA, fascinează şi astăzi, când se împlinesc 50 de ani de când a sfârşit în teribilul atentat din 22 noiembrie 1963, la Dallas, în Texas.

Născut în 29 mai 1927, în Brookline, Boston, din părinţi cu origini irlandeze, John Fitzgerald Kennedy a devenit unul dintre emblematicii preşedinţi ai Statelor Unite. Istoria vieţii lui, atât cea oficială, cât şi cea personală par să se afle undeva la graniţa dintre adevăr şi legendă. Teoriile conspiraţiei nu mai contenesc, jurnalişti, biografi, documente de tot felul şi dezvăluiri care mai de care mai de senzaţie ale celor care l-au cunoscut sau pretind că l-au cunoscut personal captivează în continuare atenţia publicului din lumea largă.

Cel care avea să devină preşedintele Americii la 44 de ani, deşi era foarte bolnăvicios, suferind de boli grave încă din copilărie, de la vârsta de 2 ani,  între care şi afecţiuni ale coloanei vertebrale, era în schimb un optimist, un studios pasionat de lectură, de la cărţile de aventură,  până la cele de politică şi studiile de economie. Inteligent şi ambiţios, dorind să facă lucruri mari în viaţă şi visând să ajungă într-o bună zi un lider, John, unul din cei nouă copii ai lui Joseph şi Rose Kennedy, a primit o educaţie aleasă, a studiat la Harvard, absolvind în 1940.

Ambiţios şi curajos


La început, modelul lui a fost fratele său mai mare, Joe, în care tatăl lor, un ambiţios om de afaceri care îşi sporise averea prin afaceri imobiliare şi tranzacţii la bursă, dar şi din importul de whisky “în scopuri medicale”, în vremea prohibiţiei, iar în timpul celui de-al doilea război mondial devenind ambasador, îşi pusese  seranţele pentru a-l vedea pe fiul  său preşedinte al Americii. Dar soarta a făcut ca Joe să îşi piardă viaţa în război, în 1944, pe frontul european. De atunci, toate speranţele şi ambiţiile politice ale capului familiei Kennedy s-au îndreptat către fratele său mai mic. John Fitzgerald avea deja la activ fapte de arme, după ce reuşise să intre în armată cu ajutorul tatălui său care i-a falsificat fişa medicală pentru a-i ascunde trecutul medical ce nu i-ar fi permis acest lucru. Astfel a ajuns la Centrul de Informaţii navale din Washington, iar apoi a devenit comandantul-adjunct al torpilorului PT109, ce trebuia să intercepteze vasele jaoneze ce transportau trupe şi provizii în zonele deţinute de japonezi. În 1 august 1943, torpilorul care patrula în zona Insulelor Solomon a fost lovit de un distrugător nipon şi scufundat. John a reuşit să se salveze şi a scos din apă şi 10 din 12 membri ai echipajului, pe care i-a pus pe o scândură ruptă şi i-a adus astfel înot la mal. Fapta lui arămas în istorie şi a fost evocată, aşa cum îl sfătuise tatăl lui să o facă, în discursurile lui electorale de mai târziu, împreună cu împrejurările în care îşi pierduse viaţa fratele său mai mare, Joe. Iar aceste povestiri au reuşit să impresioneze electoratul.

Echipa Cambridge

În 8 noiembrie 1960, Kennedy a devenit al 35-lea preşedinte al Statelor Unite, iar în 20 ianuarie 1961 era învestit în funcţie. Discursul său inaugural, care a durat 15 minute, a fost unul dintre cele mai dinamice discuri de inaugurare din istorie. Şi-a ales o echipă pe măsura sa, tânără, dinamică, de elită, bine instruită şi educată, pe care a numit-o sugestiv “Echipa Cambridge”, cu absolvenţi ai prestigioaselor universităţi Harvard şi Massachusets. În timpul

mandatului s-a confruntat cu planul invaziei în Cuba “moştenit” de la predecesorul său, Eisenhower ce avea ca scop înlăturarea regimului lui Fidel Castro, care s-a soldat însă cu un eşec total, apoi cu criza rachetelor cubaneze, care risca să declanşeze Al Treilea Război Mondial.

Pe plan intern, a promis reforme sociale, de educaţie şi de sănătate publice şi s-a ocupat de programul spaţial care a înregistrat progrese rapide în scurtul său mandat. JF Kennedy a fost preocupat şi de războiul din Vietnam, dintre Nord şi Sud şi voia să instaureze acolo un guvern care să reziste influenţelor comuniste ale Sudului. La sfârşitul anului 1962, a vrut să retragă trupele americane. Nu a reuşit să îşi ducă planul la sfârşit. A luptat pentru justiţie socială şi împotriva mafiei.

Viaţă tumultoasă

Viaţa personală a lui JF Kennedy a fost la fel de tumultoasă ca si cea politică. În tinereţe, s-a îndrăgostt de o femeie măritată, periculoasă, Inga Arvad, despre care se spunea că ar fi fost spion nazist şi care era urmărită permanent de FBI. Oficial, Inga lucra ca jurnalist la ziarul Times Herald. Tatăl lui Jack reuşise până la urmă să îl despartă de ea. Apoi, JFK  s-a îndrăgostit de viitoarea lui soţie, Jaqueline Bouvier, care lucra ca fotoreporter la publicaţia The Washington Times. În 1953, Jacqueline a mers la Londra, trimisă de ziar la încoronarea reginei Elisabeta a II-a. Moment prielnic pentru a testa sentimentele iubitului ei. Când s-a întors, Jack a cerut-o în căsătorie chiar pe aeroport. Şi-au unit destinele în data de 12 septembrie 1953. Până atunci ţinuseră secretă relaţia lor.

Din dezvăluiri anterioare, dar şi din unele recente, făcute cu ocazia unei biografii actualizate a fostei Prime Doamne a Americii, Jacqueline Kennedy, reiese că viaţa cuplului Kennedy a avut suişuri şi coborâşuri. Jackie a avut multe de îndurat de pe urma aventurilor amoroase ale soţului ei, un vestit afemeiat care nu rata nicio ocazie să o înşele, dar care, pe de altă parte, era foarte iubitor şi ataşat de familie. Jacqueline a îndurat toate acestea cu stoicism şi s-a comportat ca o adevărată doamnă. De altfel, ea a fost într-adevăr o Primă Doamnă de excepţie, emblematică, adorată, servind ca model de comportament şi stil milioanelor de femei din lumea întreagă chiar şi astăzi.

Jacqueline a povestit, în biografia ei, că l-a iubit pe Jack enorm, în ciuda tuturor infidelităţilor lui, până în ultima clipă a vieţii lui. JFK a murit în braţele ei, împuşcat în cap de Lee Harvey Oswald, în timpul vizitei sale oficiale în Dallas, în ziua de 22 noiembrie 1963, la ora locală 12:30, în Piaţa Dealey. Se afla într-o maşină decapotabilă, alături de soţia lui. După ce glonţul fatal l-a nimerit, străpungându-i capul, s-a prăbuşit peste Jackie care striga disperată:”Ce ţi-au făcut!...Ce ţi-au făcut!...”


Serviciul de email marketing furnizat de