x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar Joi 10 august 2006

Joi 10 august 2006

de Violeta Cristea    |    Ramona Vintila    |    10 Aug 2006   •   00:00

Este ziua 222 a anului
Au mai ramas 143 de zile

Este ziua 222 a anului
Au mai ramas 143 de zile

SOARELE
  • Rasare la 6:14
  • Apune la 20:32

    LUNA
  • Rasare la 21:21
  • Apune la 7:06
  • Ultimul patrar (Luna in descrestere) - 16 august
  • Luna noua - 23 august
  • Primul patrar (Luna in crestere) - 1 septembrie
  • Luna plina - 7 septembrie
  • SARBATOARE CRESTINA
    Sfantul Xist era din Atena, unde a invatat filozofia. Mergand la Roma, a fost hirotonit episcop. Pornindu-se prigoana asupra crestinilor, Sfantul Xist a poruncit lui Lavrentie, arhidiaconul sau, sa chiverniseasca vasele bisericii. El, vazandu-le, le-a impartit la saraci. Intorcandu-se imparatul Deciu din Persia, a fost adus catre dansul Sfantul Xist si, nelepadandu-se de Hristos, i s-a taiat capul. Fiind adus si arhidiaconul Lavrentie, el i-a luat pe saracii si pe schiopii carora le impartise banii, i-a incarcat in carute si i-a dus la imparat. Acesta a poruncit sa-l bata si sa-l bage in temnita. Acolo, sfantul tamaduia pe toti cei care mergeau la dansul. Apoi a fost intins pe un gratar incins si si-a dat sufletul.

    CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
  • Sf. Mucenici Lavrentie diaconul, Xist si Ipolit
  • CALENDAR ROMANO-CATOLIC
  • Sf. Laurentiu, diacon, mucenic
  • CALENDAR GRECO-CATOLIC
  • Sf. Laurentiu, diacon, mucenic
  • PROVERBUL ZILEI
    "Bogatiile trec, dar faptele bune raman"


    Leu (23 iulie - 22 august)

    S-A INTAMPLAT AZI
    In Romania
  • 1500 - Stefan cel Mare daruieste Manastirii Putna "marea dvera a Rastignirii", broderie monumentala de inalta valoare artistica; in colturi sunt portretele votive ale lui Stefan cel Mare si cel al sotiei sale, Maria Voichita, fiica lui Radu cel Frumos;
  • 1919 - Adunarea de la Timisoara a svabilor din Banat, la care acestia isi dau acordul la unirea proclamata la Alba-Iulia;
  • 1944 - Nou demers al lui G. Duca pe langa Aleksandra Kollontai, pentru ca guvernul sovietic sa acorde opozitiei cel putin conditiile de armistitiu consimtite maresalului I. Antonescu. Diplomatul roman comunica intentia opozitiei de a-l trimite pe generalul Aurel Aldea la Moscova, pentru a discuta cu autoritatile sovietice conditiile militare ale desprinderii Romaniei de Reich;
  • 1946 - Consiliul de Ministri hotaraste crearea Comisiei interministeriale de comandament unic, cu scopul de a elabora norme si masuri pentru colectarea de cereale, transportul si distribuirea acestora, salvarea vitelor si aprovizionarea cu furaje, importul de cereale si organizarea pe scara larga a asistentei oficiale a populatiei regiunilor lovite de seceta. Este prima faza in instituirea cotelor obligatorii de cereale si alte produse agricole.
  • In lume
  • 955 - Batalia de la Lechfeld; Otto cel Mare, suveran peste marile ducate germane (mai putin Saxonia), ii infrange definitiv pe unguri, care de la aceasta data nu mai intreprind nici un atac in Germania;
  • 1792 - Revolutia franceza: Poporul cucereste Palatul Tuileries. La pranz, castelul este luat cu asalt. Adunarea nationala decide ca regele este suspendat din functiile sale si ca francezii vor alege o noua Conventie Nationala a carei misiune este sa fondeze o natiune noua - "a doua revolutie".
  • NASCUTI LA 3 august
  • 1884 - Panait Istrati (Gherasim Istrate), scriitor roman (m. 1935);
  • 1960 - Antonio Banderas, cantaret si actor spaniol.
  • Credinte populare, traditii, semne
    Momentele fixe de intrerupere a lucrului de catre oamenii de la tara pentru a manca si a se odihni se numesc mesele zilei. Numarul meselor si durata dintre mese sunt indicate de doi factori: unul astronomic, inaltimea Soarelui pe bolta cerului, si altul care tine de fiziologia umana, senzatia de foame. Mesele imparteau ziua de munca in trei parti inegale: pranzul, amiaza si cina. In ziua de vara se adauga inca o masa, cina mica sau chindia. Aprecierea scurgerii timpului diurn, fara ajutorul ceasornicului, se facea dupa pozitia Soarelui pe bolta cereasca: dimineata, faptul zilei, la ziua, dis-de-dimineata pentru rasaritul soarelui sau imediat dupa aceea; pranzul mic, pranzisor pentru momentul cand soarele se afla la a treia parte din urcus; pranz, pranzul mare, improor, improor si naproor cand soarele a strabatut jumatate din urcus, pe la ora noua sau zece; sub amiaza reprezinta aproximativ ora 11:00; in amiaza, namiaza, pranz la cruce, in rascrucile cerului pentru momentul cand soarele isi ispraveste urcusul; chindie, cina mica, la toaca, la asfintit si soare-apune. In unele zone etnografice, ziua se impartea in trei (dimineata, amiaza si seara) sau patru parti (dimineata, amiaza, dupa-amiaza si seara). Noaptea era divizata si ea in trei (seara, miezul noptii si dimineata) sau patru parti (seara, miezul noptii, cantatul cocosilor si dimineata). (Profesor Ion Ghinoiu)
    ×
    Subiecte în articol: calendar