Este ziua 222 a anului
Au mai ramas 143 de zile
Au mai ramas 143 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul Xist era din Atena, unde a invatat filozofia. Mergand la Roma, a fost hirotonit episcop. Pornindu-se prigoana asupra crestinilor, Sfantul Xist a poruncit lui Lavrentie, arhidiaconul sau, sa chiverniseasca vasele bisericii. El, vazandu-le, le-a impartit la saraci. Intorcandu-se imparatul Deciu din Persia, a fost adus catre dansul Sfantul Xist si, nelepadandu-se de Hristos, i s-a taiat capul. Fiind adus si arhidiaconul Lavrentie, el i-a luat pe saracii si pe schiopii carora le impartise banii, i-a incarcat in carute si i-a dus la imparat.
Acesta a poruncit sa-l bata si
sa-l bage in temnita. Acolo, sfantul tamaduia pe toti cei care mergeau la dansul. Apoi a fost intins pe un gratar incins si si-a dat sufletul.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Bogatiile trec, dar faptele bune raman"
|
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
NASCUTI LA 3 august
|
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Momentele fixe de intrerupere a lucrului de catre oamenii de la tara pentru a manca si a se odihni se numesc mesele zilei. Numarul meselor si durata dintre mese sunt indicate de doi factori: unul astronomic, inaltimea Soarelui pe bolta cerului, si altul care tine de fiziologia umana, senzatia de foame. Mesele imparteau ziua de munca in trei parti inegale: pranzul, amiaza si cina. In ziua de vara se adauga inca o masa, cina mica sau chindia. Aprecierea scurgerii timpului diurn, fara ajutorul ceasornicului, se facea dupa pozitia Soarelui pe bolta cereasca: dimineata, faptul zilei, la ziua, dis-de-dimineata pentru rasaritul soarelui sau imediat dupa aceea; pranzul mic, pranzisor pentru momentul cand soarele se afla la a treia parte din urcus; pranz, pranzul mare, improor, improor si naproor cand soarele a strabatut jumatate din urcus, pe la ora noua sau zece; sub amiaza reprezinta aproximativ ora 11:00; in amiaza, namiaza, pranz la cruce, in rascrucile cerului pentru momentul cand soarele isi ispraveste urcusul; chindie, cina mica, la toaca, la asfintit si soare-apune. In unele zone etnografice, ziua se impartea in trei (dimineata, amiaza si seara) sau patru parti (dimineata, amiaza, dupa-amiaza si seara). Noaptea era divizata si ea in trei (seara, miezul noptii si dimineata) sau patru parti (seara, miezul noptii, cantatul cocosilor si dimineata). (Profesor Ion Ghinoiu)
|