Este ziua a 47-a a anului
Au mai ramas 318 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sarbatoare crestina
Sfantul Mucenic Pamfil, caruia i se aduce azi praznuire, si alti
11 mucenici au fost martirizati in
Cezareea Palestinei, in vremea imparatilor Maximian si Galeriu. Pamfil era preot crestin din Beirut. A infiintat la Cezareea Palestinei o mare biblioteca, cu peste 3.000 de carti, pe care a daruit-o bisericii de acolo. Auzind de faima lui, doi conducatori pagani ai Palestinei l-au chinuit vreme de cativa ani. Impreuna cu el au fost chinuiti si alti 11 mucenici care, vazand rabdarea lui Pamfil, au marturisit si ei ca sunt "ai lui Hristos". Numele acestora sunt: Porfirie, Seleucus, Teodul, Valent, Pavel, Ilie, Ieremia, Isaia, Samuil, Daniil si Iulian.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
|
Psalmul 62 al lui David
Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineata. Insetat-a de Tine sufletul meu, suspinat-a dupa Tine trupul meu, In pamant pustiu si neumblat si fara de apa. Asa, in locul cel sfant m-am aratat tie, ca sa vad puterea Ta si slava Ta. Ca mai buna este mila Ta decat viata; buzele mele Te vor lauda. Asa Te voi binecuvanta in viata mea si in numele Tau voi ridica mainile mele. Ca de seu si de grasime sa se sature sufletul meu si cu buze de bucurie Te va lauda gura mea. De mi-am adus aminte de Tine in asternutul meu, in dimineti am cugetat la Tine, ca ai fost ajutorul meu si intru acoperamantul aripilor Tale ma voi bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine si pe mine m-a sprijinit dreapta Ta. Iar ei in desert au cautat sufletul meu, intra-vor in cele mai de jos ale pamantului; da-se-vor in mainile sabiei, parti vulpilor vor fi. Iar imparatul se va veseli de Dumnezeu; lauda-se-va tot cel care se jura intru El, ca s-a astupat gura celor care graiesc nedreptati. Amin. |
PROVERBUL ZILEI
|
"Cu tacerea ii rupi pielea"
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
CLICK ISTORIC
|
La 16 februarie 1821 era elaborat documentul-program al Miscarii din 1821, "Cererile norodului romanesc", in care se regasesc principiile de baza ale unei noi ordini sociale: vointa poporului mai presus de toate (desfiintarea Legiuirii Caragea 1818, inlaturarea Mitropolitului, pentru ca nu s-a "facut cu vointa a tot norodul", modificarea cuantumului birului numai dupa consultarea prealabila a norodului s.a.), desfiintarea privilegiilor.
In problema agrara se preconiza restabilirea din punct de vedere juridic a dreptului de folosinta al taranului asupra pamantului prin inlocuirea Legiuirii Caragea si revenirea la Pravilniceasca condica din 1780 a lui Alexandru Ipsilanti.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
O dovada ca vechiul calendar roman incepea primavara este numele lunilor care indicau ordinea lor in raport cu Anul Nou sarbatorit la 1 martie, nu la 1 ianuarie: Quintilis (luna a cincea), Sextilis (luna a sasea), september (luna a saptea) s.a.m.d. Astazi, numele acestor luni au sens numai daca incep sa fie numarate de la 1 martie, nu de la 1 ianuarie. Spre deosebire de anul civil si bisericesc, unde lunile au primit nume de zei (Ianus, Mars etc.) si figuri ilustre din istoria romanilor (Iulius Caesar, Augustus), lunile calendarului popular sunt legate de viata oamenilor de pe pamant. Iata cateva exemple inregistrate din zona Muntilor Apuseni: Carindar, luna ianuarie, cand se obisnuia sa se faca in noaptea Anului Nou calendarul meteorologic din foi de ceapa sau din coji de nuca; Faurar, luna februarie, cand mesterii fierari faureau sau reparau uneltele agricole; Florar, luna mai, timpul florilor; Ciresar, luna iunie, timpul cand se coc ciresele; Cuptor, luna iulie, timpul cel mai calduros din intreg anul; Brumarel sau Brumarul Mic, luna octombrie, cu aparitia primelor brume; Brumar, luna noiembrie, timpul cand cad brumele groase. Lunile anului aveau mai mult semnificatii economice si meteorologice decat astronomice, adica erau cadre ale vremii si apoi cadre ale timpului. Asa-numitele calendare batranesti aveau drept scop aflarea vremii in cursul anului, a lunilor ploioase sau secetoase si apoi cel de masurare a timpului.
|