Joi 24 ianuarie 2008

Creştinii o sărbătoresc astăzi pe Cuvioasa Xenia.

Ziua Unirii

Ziua Academiei de Poliţie

Este ziua 24 a anului

Au mai rămas 341 de zile

Soarele:

Răsare la 7:43

Apune la 17:13

Luna:

Răsare la 19:33

Apune la 8:47

Lună plină:

24 ianuarie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

31 ianuarie

Lună nouă:

7 februarie

Primul pătrar(Luna în creştere):

14 februarie

Sărbătoare creştină

Creştinii o sărbătoresc astăzi pe Cuvioasa Xenia. Aceasta era din marea cetate a Romei, din neam cinstit şi râvnitor. Părinţii au vrut să o mărite şi au pregătit nunta, dar ea a fugit împreună cu alte două femei tinere, slujitoarele ei. Călătorind pe mare şi trecând prin Alexandria, a sosit în ostrovul Cos. Aici, fiind îndemnată spre viaţa călugărească de minunatul ieromonah Pavel, s-a aşezat în cetatea Milassa din Ca­reia, unde şi-a făcut o bisericuţă închinată Sfântului Mucenic Şte­fan. În jurul acestui locaş s-a nevoit mult, împreună cu cele două slujitoare şi cu alte fecioare, dovedind răbdare şi părăsire a simţului poftelor lumeşti. La bă­trâneţe s-a mutat la Domnul.

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Xenia; Sf. Mucenici Vavila, Timotei şi Agapie

Calendar romano-catolic

Sf. Francisc de Sales, episcop, învăţător

Calendar greco-catolic

Sf. Xenia, călugăriţă; Sf. Francisc din Sales, episcope

S-a întâmplat azi

În România

1859 – Adunarea Electivă a Ţării Româneşti se pronunţă pentru alegerea ca domn, şi în acest Principat, a lui Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic, al dublei alegeri, naţiunea română obţine o certă victorie în realizarea statului modern român;

1862 – Deschiderea la Buc­u­reşti a primului Parlament al Ro­mâniei. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamă în mod so­lemn, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, “Uni­rea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării;

1882 – Înfiinţarea la Bucureşti, cu sprijinul lui C.A. Rosetti, a so­cietăţii “Iridenta română”, care îşi schimbă în acelaşi an numele în “Carpaţii”; desfăşoară o intensă activitate de combatere a politicii de deznaţionalizare a popoarelor nemaghiare din Ungaria.

În lume

41 – Împăratul roman Caligula, cunoscut pentru excentricităţile sale şi pentru despotism, este asasinat de Garda Pretoriană.

Născuţi la 24 ianuarie

1889 – Victor Eftimiu, scriitor (m. 1972);

1905 – Grigore Vasiliu Birlic, actor (m. 1970).

Click istoric

Astăzi, solista Stela Enache împlineşte 58 de ani. Încă de la şase ani începe să studieze pianul, fiind înscrisă la Şcoala de Muzică. Este remarcată de compozitorul George Grigoriu, care reuşeşte să facă un duet inedit la acea vreme, cu Stela Enache şi George Enache. Doi ani la rând, 1971 şi 1972, obţine locul al II-lea la Secţiunea Interpretare, la Festivalul Naţional “Mamaia”. Este cooptată ca solistă a Orchestrei Electrecord condusă de Alexandru Imre împreună cu care face numeroase turnee în străinătate. După desfiinţarea formaţiei devine solista trupei condusă de basistul Doru Danciu sub numele de Sunshine Band. Are în repertoriu peste 500 de cântece.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Civilizaţia rurală a avut un sistem perfecţionat de informare şi comunicare, “Gura satului”. Această expresie a căpătat, paralel cu apariţia altor sisteme de comunicare, înţeles peiorativ. Comunicarea ştirilor de orice fel prin canalele specifice a asigurat şi, parţial, asigură şi astăzi coeziunea dintre elementele culturii populare. Se pune problema dacă poate convieţui un sistem de informare local, “gura satului”, cu un sistem informaţional global. Altfel spus, se poate adapta vechiul sistem de informare, care “făcea şi desfăcea totul la nivel de sat”, cu noul sistem informaţional care “face şi desface totul la nivel de stat, grupe de state, continent şi planetă”? Perfecţiunea sistemului de comunicare “Gura satului” este reflectată de modul cum îmbină transparenţa totală a ştirilor, redată plastic de zicala “Nu ştie bărbatul ce ştie satul”, cu păstrarea tainelor şi marilor secrete, concis exprimată de zicala “Nici usturoi n-a mâncat, / Nici gura nu-i miroase” şi altele. Limba română, prin înţelepciunea zicalelor şi expresiilor populare “a strica gura” (a vorbi de-a geaba), “c-o jumătate de gură” (fără convingere), “a fi cu gura pe cineva”, “a pune lacăt la gură”, “a nu avea gură” (lipsă de curaj de a spune ceea ce ştii), “a face de gura lumii”, “slobod la gură”, “bun de gură”, “rău de gură”, “cu gură mare”, “a-i umbla gura” etc., defineşte şi alte subtilităţi ale gurii satului. (Profesor Ion Ghinoiu)