Joi 27 martie 2008

Ziua solidarităţii artiştilor

Ziua Mondială a Teatrului

Este a 18-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 30 de zile

Este ziua 87 a anului

Au mai rămas 279 de zile

Soarele

Răsare la 6:05

Apune la 18:37

Luna

Apune la 8:17

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 30 martie

Lună nouă 6 aprilie

Primul pătrar (Luna în creştere) 12 aprilie

Lună plină 20 aprilie

Sărbătoare creştină

Sfânta Muceniţă Matroana a fost slujitoare la o femeie de neam evreu, care se numea Pautilla. Însoţindu-şi stăpâna până la sinagogă, Sfânta nu intra înăuntru, ci se întorcea întotdeauna la biserica creştinilor. Când stăpâna ei a prins de veste despre aceasta, a pus de a bătut-o crunt şi a aruncat-o timp de patru zile într-o închisoare. Apoi a fost scoasă afară şi a biciuit-o şi şi-a dat sufletul lui Dumnezeu. Se spune că Pautilla, în timp ce arunca trupul neînsufleţit al Sfintei de pe zidurile înalte ale închisorii, şi-a primit răsplata meritată, căci a căzut şi ea de pe zid.

Calendar creştin-ortodox

Sfânta Muceniţă Matroana din Tesalonic; Sfântul Proroc Anania

Calendar romano-catolic

Sfântul Ioan din Egipt

Calendar greco-catolic

Cuvioasa Matroana din Tesalonic

Credinţe populare, tradiţii, semne

Toponimia, antroponomastica şi, mai ales, expresiile vin turcii, fugi de parcă vin tătarii, tătarii ard satul şi baba se piaptănă etc. redau groaza sădită de atacurile neprevăzute ale turcilor şi tătarilor. Când a început reprimarea răscoalei din anul 1907, autorităţile au speculat amintirea încă proaspătă a ţăranilor despre jaful şi cruzimile turcilor. Iată şi amintirea unui bătrân care, în tinereţe, fiind ostaş, a participat la reprimarea răsculaţilor: “Purtam fes şi mai spuneam câte un cuvânt pe turceşte. Nu am tras în răsculaţi. Boierii ne-au ţinut pe mâncare şi băutură” (Babonea  Anghel, 89 ani, satul Alimanu, jud. Constanţa, informaţie înregistrată de I. Ghinoiu în anul 1976).

Spre deosebire de unii boieri care se ploconeau pentru obţinerea tronului, ţăranii au luptat, prin mijloace pe cât de simple, pe atât de ingenioase, pentru păstrarea identităţii. “Când se apropiau turcii, femeile tinere şi fetele necăsătorite se ungeau pe faţă cu funingine, se legau la cap ca babele, puneau în traistă o piatră grea şi o cărau în spate şchiopătând” (Madiga Gr., 71 ani, satul Cavadineşti, jud. Galaţi, inf. Înregistrată de I. Ghinoiu în anul 1975); “Vezi dumneata, pe piscurile cele mari erau patru gropi unde se ascundeau fetele mari şi hainele. Noaptea le duceau de mâncare. Stăteau acolo pitite până pleca zavera...”

(Gherman Alexandrina, 50 ani, satul Cândeştii din Deal, jud. Dâmboviţa, inf. înregistrată în anul 1973). (Profesor Ion Ghinoiu)