Este ziua 248 a anului • Au mai rămas 118 zile
• Este ziua 248 a anului
• Au mai rămas 118 zile
Soarele:
Răsare la 6:42
Apune la 19:46
Luna:
Răsare la 11:47
Apune la 21:23
Primul pătrar(Luna în
creştere):
7 septembrie
Lună plină:
15 septembrie
Ultimul pătrar(Luna în
descreştere):
22 septembrie
Lună nouă:
29 septembrie
Proverbul zilei:
“Cine împarte parte-şi
face”
“Proverbele Românilor”,
Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Sfîntul Mucenic Vavila este considerat, după Sfîntul Ignatie, cel mai vestit dintre vechii patriarhi ai Antiohiei. Timp de 13 ani a stat în slujba Bisericii, în timpul domniei împăraţilor Gordian, Filip Arabul şi Decius. Împăratul Filip era creştin şi săvîrşise un omor. Venit în Antiohia împreună cu soţia sa, a fost oprit de Sfîntul Vavila să intre în biserică, acesta amintind împăratului că, fiind creştin, este supus unui canon de pocăinţă pentru păcatul său. Filip a mulţumit episcopului şi a rămas la uşa bisericii. Urmaşul împăratului Filip, Decius, este cunoscut ca fiind primul prigonitor al creştinilor, din ordinul căruia Sfîntul Vavila şi cei trei copii ai săi au fost ucişi.
Calendar creştin-ortodox
Sf. Mucenic Vavila, Episcopul Antiohiei; Sf. Proroc Moise
Calendar
romano-catolic
Sf. Roza din Viterbo, fecioară
Calendar
greco-catolic
Sf. Mucenic Vavila; Sf. Moise, profet
S-a întîmplat azi
În România
1541 – Instaurarea suzeranităţii Porţii Otomane asupra Transilvaniei, sultanul Soliman Magnificul acordîndu-i lui Ioan al II-lea Sigismund sangeacul Transilvaniei;
1886 – Atentat la viaţa lui I.C. Brătianu, pe care liberalii l-au pus pe seama violenţelor de limbaj ale ziarelor de opoziţie;
1901 – Întrunire, la Cluj, a Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român, care hotărăşte, după vii dezbateri, menţinerea în continuare a partidului pe linia “pasivismului” (neparticiparea la viaţa politică);
1919 – Înfiinţarea la Bucureşti a Societăţii “Opera, artiştii asociaţi” (la 22 septembrie 1919 ia numele de Societatea lirică română “Opera”), care a stat la baza Operei Române de Stat (din decembrie 1921); primul director: Scarlat Cocărăscu. Debutul are loc la 17 martie 1920, în localul Teatrului Naţional, cu spectacolul “Aida”;
1958 – S-a desfăşurat, la Bucureşti, prima ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu”.
În lume
476 – Romulus Augustus, ultimul împărat al Imperiului Roman de Apus, este detronat atunci cînd Odoacru se proclamă rege al Italiei.
Născuţi la 4 septembrie
1912 – Raoul Şorban, critic de artă (m. 2006);
1981 – Beyoncé Knowles, artistă.
Click istoric
Astăzi se împlinesc 127 de ani de la naşterea poetului George Bacovia. Despre George Vasiliu (numele său real) s-a spus că e, prin formaţie, un simbolist, dar aparţine şi poeziei române moderne. Pseudonimul său provine din limba latină Bachus Via, unde însemna Calea lui Bachus. A fost hărţuit mereu de boală, fapt reflectat în versurile sale sumbre. A debutat în Literatorul lui Macedonski, însă primul volum, “Plumb”, apare în 1916, fiind premiat de Ministerul Artelor. Celelalte cărţi poetice apar destul de rar: “Scîntei galbene”, “Comedii în fond”. Versurile sale sînt profund originale, creînd aşa-numita atmosferă bacoviană. S-a stins din viaţă în 1957.
Credinţe populare, tradiţii, semne
În societatea tradiţională, oamenii îşi comunicau discret vîrsta
prin îmbrăcămintea purtată (piese specifice de port, culoare, croi), prin
podoabele capului şi pieptănătură (modul de împletire a părului, purtatul cîrpei,
al broboadei sau basmalei; tunsoarea, purtatul chicii şi al mustăţii) şi prin
statutul social al individului (intrarea în şezători, în cetele de feciori şi
de colindători, în hora satului, ocuparea unei strane la biserică etc.). Albul
domina îmbrăcămintea primei părţi a copilăriei. Treptat, îşi făceau apariţia
culorile vii, în special roşul, care deveneau din ce în ce mai aprinse în
preajma căsătoriei. După căsătorie, culorile pieselor de îmbrăcăminte deveneau
mai sobre şi se reduceau la cumpăna dintre maturitate şi bătrîneţe la alternanţa
alb-negru, una dintre primele soluţii cromatice folosite de om. Spre apusul vieţii,
culorile se sting în alb. Printr-un sistem ingenios de semne se comunicau obştii
anumite evenimente considerate astăzi de strictă intimitate, cum ar fi intrarea
în starea de sarcină. Codul de apreciere a vîrstei era unitar, dar varia de la
zonă la zonă şi, uneori, de la sat la sat.
Profesor Ion Ghinoiu