x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Luna Mai

0
Autor: Rodica Mandache 11 Mai 2013 - 00:18
Luna Mai


E luna cea mai frumoasă din an. Popular ea se numeşte Florar, Florariu, Frunzar. Mai e Rai!
Pe 1 Mai e Armindenul pe care-l cântă Shakespeare în "Visul unei nopţi de vară". De aici vin petrecerile câmpeneşti, mielul fript.
“Frunză verde de pelin,/Iată-ne la Armindeni,/Beau mesenii şi mănâncă/Şi de ciumă nu li-i frică”.

La sate şi de demult se puneau ramuri verzi la porţi, la uşi. Povestea e tot biblică. Conform legendei, după ce Irod a tăiat o zi întreagă capete de copii de un an, căutându-l pe Iisus, se pare că a notat ultima casă cu o ramură verde. Pentru a-l înşela pe Irod şi pentru al salva pe Iisus, oamenii au pus în timpul nopţii ramuri verzi la toate casele.

De Armindeni, când ieşiţi la iarbă verde, căutaţi pelin. Acum trebuie cules pentru malarie, dureri de ochi, umflături, dar şi pentru alungarea spiritelor malefice, a ielelor.

Descântătoarea şi Pelinul personificat explică:
“Bună seara, pelin mare! Domn Mare!/Mulţumesc D-tale!/ Şezi!/N-am venit să şez./De ce-ai venit?/Am venit să scot 44 de draci ai tăi./Să-i scot, să-i omor, să-i distrug(...).”

Pelinul se purta la pălărie şi în sân pentru protecţie magică. Şi vinul băut de Armindeni era amestecat cu pelin pentru subţierea şi pentru schimbarea sângelui. Cu pelinul strâns de Armindeni se descântă boala şi se scoate din omul bolnav, spunându-se:
“Ieşi spurc spurcat/De la Gheorghe/De unde te-ai aninat/
Cu mătură de pelin negru/Te-am măturat/Şi-n gunoi te-am aruncat.”

La 21 Mai se sărbătoreşte o zi mare. Se celebrează Constantin şi Elena, Sfinţii Împărăţi. În ziua asta, a început istoria de peste un mileniu a Bizanţului, care pentru creştini a însemnat mult.

Povestea e aşa. Pe când se afla în luptă, Împăratul Constantin a cerut ajutor lui Dumnezeu şi ziua, în amiaza mare, a apărut pe cer o cruce luminoasă pe care stă scris cu litere de stele:
“Prin acest semn vei învinge.” Şi peste noapte, Împăratul a avut un vis religios, l-a visat pe Iisus care i-a spus să facă un steag de luptă cu semnul crucii pe el. Aşa a făcut şi a devenit învingător.
Devenind stăpân al Romei, Împăratul Constantin dă în 312 un decret de încetare a prigonirii creştinilor. Mută capitală Imperiului de la Roma la Bizanţ, unde construieşte cetatea care îi va purta numele –Constantinopole. Luptă pentru credinţa creştină. A fost susţinut de mama sa, Împărăteasa Elena. Sfânta Elena a plecat în pelerinaj în Ierusalim, Niceea şi Bethleem. A făcut săpături pe muntele Golgota şi aici a descoperit 3 cruci din timpul răstignirii. Nu a ştiut care era a lui Iisus. A pus o femeie bolnavă să le atingă pe toate trei. Când a atins-o pe cea a răstignirii lui Iisus, s-a vindecat pe loc. Era crucea Mântuitorului. Împărăteasa Elena a fost un model de sănătate şi credinţă. Acea Cruce Sfântă se găseşte în Sfântă Biserică din Ierusalim. Câteva bucăţele din Crucea Sfântă se află şi la noi la Patriarhie, la Mănăstirea Secu şi la Biserică Sfântul Vasile din Bucureşti.
Împăratul Constantin moare la 10 ani după ce a murit mama lui. E foarte important pentru creştini.

De dimineaţă, dacă vrei să fii sănătos, trebuie să te speli pe faţa cu rouă.  În luna Mai e Sfânta Irina, în ziua de 5. Despre ea, Mircea Horia Simionescu scrie în Dicţionar Onomastic, numind-o Ira:
"O efemeră ce a zburat de pe pagină deschisă şi ochiul neobişnuit cu minunile o vede încă mult timp printre litere, între C şi T, în cuvântul ACT."

Am fost uimită citind aceste lucruri, căci eu mă gândesc în ziua aceasta Sfântă la Irina Răchiţeanu, actriţă mare, care trăieşte în inima mea.
Îi fac o pomenire pentru sufletul ei curat şi bun, pentru felul minunat în care a privit viaţa, pentru dragostea ei pentru teatru, cărţi şi poezie. Îi plăcea culoarea verde.

Am găsit această poezie a unei scriitoare sensibile şi delicare, Antoaneta Hulubei-Macovei:
“Am fost un copil verde!
Cu părul,
ochii
şi dinţii
verzi.
Am furat de peste tot
fructele verzi ale primăverii.
Spre seară,
dintre crengi şi frunziş,
Auzeam din depărtare
chemarea mumii.
Alergam către casă.
Mă spăla ca pe o rufă,
obrajii, mâinile,
Până şi picioarele-mi erau verzi.
De aceea cred că am fost un copil
Cu ochii mari
Şi picioarele verzi.
Poate un extraterestru!

Citeşte mai multe despre:   traditii

Serviciul de email marketing furnizat de