Este ziua 352 a anului
Au mai ramas 13 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Cuviosul Daniil Sihastrul s-a nascut din parinti crestini intr-un sat nu departe de Radauti. A parasit casa parinteasca si a trait o vreme in obstea cuviosilor parinti de la biserica Sfantul Nicolae din Radauti. A primit chipul ingeresc al vietii calugaresti, cu numele de David. Cunoscut ca mare nevoitor si staruitor in rugaciune, Cuviosul Daniil este cercetat de foarte multi credinciosi spre a-i cere sfat si indrumare. Dupa ingroparea sa, in biserica Manastirii
Voronet, unde a povatuit multa vreme pe ostenitorii acelei obsti, Cuviosul Daniil a fost si este cinstit ca parinte duhovnicesc, pomenit fiind ca ocrotitor al acelei sfinte manastiri.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Pune-ti frau la gura si lacat la inima"
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
CALENDAR DE POST
| ||
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Butucul de Craciun a fost multa vreme substitut al zeului mort reprezentat de un trunchi de stejar taiat din padure si ars pe vatra in noaptea de 24/25 decembrie. Copacul taiat simboliza moartea anuala a zeului autohton Craciun care renastea prin ritul funerar de incinerare specific geto-dacilor inainte de crestinare. In limba romana butucul are semnificatie funerara: "A gasi pe cineva butuc" se spune despre omul mort fara lumanare; "A-l lega butuc" se spune despre cel imobilizat ca un mort. La intocmirea arborilor genealogici butucul este numele stramosului din care coboara spitele de neam. In Mehedinti este consemnat obiceiul arderii in Ajunul si ziua de Craciun un lemn (butuc) de cer (Quercus ceris L.), iar taciunele ramas se pastra ca leac pentru vindecarea bolilor. Impodobirea pomului de Craciun a fost suprapus peste obiceiul autohton al incinerarii cadavrului fitomorf, butucul de Craciun. Incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, au patruns de sus in jos si de la oras la sat traditia nord si vest europeana
a impodobirii bradului.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|