Ziua internaţională a cărţii şi a dreptului de autor
Este ziua a 113-a a anului
Au mai rămas 252 de zile
|
SOARELE LUNA |
SARBATOARE CRESTINA |
Sfantul Gheorghe, prăznuit astăzi, s-a născut in Capadocia (Asia Mica). Părinţii săi au fost creştini şi l-au crescut in frica de Dumnezeu. A fost numit comandant al armatei romane de răsărit de Impăratul Diocleţian. Cand acesta a inceput persecuţia creştinilor, Sfantul Gheorghe şi-a mărturisit credinţa in Hristos. Pentru aceasta a fost torturat cumplit. Vindecat in mod minunat de rănile pricinuite, i-a adus pe mulţi la Hristos, intre care şi pe Impărăteasa Alexandra, soţia impăratului. In cele din urmă i s-a tăiat capul. |
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX |
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC |
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC |
|
|
Psalmul 63 al lui David Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cand mă rog ţie; de la frica vrăjmaşului scoate sufletul meu. Acope-ră-mă de adunarea celor ce viclenesc, de mulţimea celor ce lucrează fărădelege, Care şi-au ascuţit ca sabia limbile lor şi ca nişte săgeţi aruncă vorbele lor veninoase ca să săgeteze din ascunzişuri pe cel nevinovat. Fără de veste il vor săgeta pe el şi nu se vor teme. Intări- tu-s-au in ganduri rele. Grăit-au ca să ascundă curse; spus-au: "Cine ne va vedea pe noi?" Iscodit-au fărădelegi şi au pierit cand le iscodeau, Ca să pătrundă inlăuntrul omului şi in adancimea inimii lui. Dar Dumnezeu ii va lovi cu săgeata şi fără de veste ii va răni, că ei singuri se vor răni cu limbile lor. Tulburatu-s-au toţi cei ce i-au văzut pe ei; şi s-a temut tot omul. Şi au vestit lucrurile lui Dumnezeu şi faptele Lui le-au inţeles. Veseli-se-va cel drept de Domnul şi va nădăjdui in El şi se vor lăuda toţi cei drepţi la inimă. Amin! |
PROVERBUL ZILEI |
"Trupul, sluga sufletului"
Citește pe Antena3.ro |
S-A INTAMPLAT AZI | ||
|
CLICK ISTORIC |
Astăzi se implinesc 391 de ani de la moartea marelui dramaturg englez William Shakespeare (n. 1564). Opera sa include 37 de piese de teatru, intre care 17 comedii, piese istorice, tragedii. A scris 154 de sonete şi numeroase poezii. Dintre acestea, unele sunt considerate drept cele mai strălucitoare opere scrise vreodată in literatură, datorită priceperii lui Shakespeare de a descrie cele mai intime şi profunde aspecte ale naturii umane. Se crede că majoritatea operei a scris-o intre 1585 şi 1613. Pe piatra lui de mormant stă scris: "Binecuvantat fie cel ce lasă (in tihnă) aceste pietre şi blestemat fie cel ce-mi mişcă oasele". Influenţa exercitată de Shakespeare asupra vorbitorilor de limba engleză din intreaga lume se reflectă prin recunoaşterea imediată a unor citate din piesele sale, titlurile operelor bazate pe fraze din Shakespeare şi numeroasele adaptări ale pieselor acestuia. |
Credinte populare, traditii, semne |
Spiritele oamenilor care işi părăsesc trupurile noaptea se numesc strigoi vii. Cauzele pentru care unii oameni devin strigoi sunt variate: copiii născuţi cu coadă (o vertebră in plus), cu tichie pe cap, dintr-o legătură incestuoasă, al treilea copil din flori născut de aceeaşi femeie etc. Activitatea cea mai intensă a strigoilor vii este in Noaptea Strigoilor (29/30 noiembrie). Atunci işi părăsesc in somn, fără ştirea lor, corpul, ies din casă pe horn sau pe uşă, se rostogolesc de trei ori pentru a se intrupa intr-un animal, incalecă pe meliţe, butoaie, cozi de mătură pentru a merge in locuri numai de ei ştiute unde se intalnesc cu strigoii morţi. Acolo redevin oameni, se bat cu limbile de meliţă, se rănesc pană iese invingător unul dintre ei. Acela le va deveni conducător un an. Se bocesc unii pe alţii, işi vindecă pe loc rănile, se intrupează din nou in animale şi pornesc impăcaţi spre case. In Moldova, noaptea se numea Păzitul Usturoiului şi se celebra ca un revelion. In ajunul Sangiorzului, la Manecătoare (noaptea de 22/23 aprilie) işi părăsesc din nou trupurile pentru a merge să fure mana holdelor, laptele vitelor, să strice taurii, să lege sau să ia puterea bărbaţilor etc. In cele două nopţi oamenii se ungeau cu mujdei de usturoi, ascundeau meliţele, intorceau vasele cu gura in jos, ii strigau pe nume pe cei care presupuneau ei că sunt strigoi, aprindeau focuri, păzeau cu atenţie vitele şi păşunile şi altele. |