Este ziua 156 a anului
Au mai ramas 209 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
" Pastorul cel bun
isi da viata
pentru oile sale. " - adica stapanul
pentru supusii sai
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
ZODIA
|
Gemeni (21 mai - 21 iunie)
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Praznuit astazi, Sfantul Sfintit Mucenic Dorotei si-a trait zilele in timpul lui Liciniu. In zilele lui Diocletian si Maximilian, din cauza prigoanei crestine care se anunta, si-a lasat casa si s-a dus in pribegie, ajungand la Diospoli. Dupa moartea dusmanilor crestinatatii, Dorotei s-a dus la Tir si a calauzit Biserica, pana ce a venit la conducere Iulian. Atunci a revenit la Diospoli, insa nici acolo nu a putut sa scape de inchinatorii de idoli. A fost prins de dregatorii lui Iulian si supus la chinuri groaznice pe care le-a suportat cu stoicism. Batranetea insa si-a spus cuvantul si a luat cununa muceniceasca. De la Sfantul Sfintit Mucenic Dorotei ne-au ramas scrieri bisericesti si istorii elinesti si latinesti.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In RomaniaIn lume |
NASCUTI LA 5 iunie
|
|
MOMENT ISTORIC
|
Se implinesc astazi 227 de ani de la nasterea lui Gheorghe Lazar, intemeietorul invatamantului romanesc modern. A intemeiat si condus prima scoala superioara in limba romana din Tara Romaneasca. S-a nascut in Ardeal, la Avrig, intr-o familie de tarani instariti, si a murit tot acolo, in anul 1823. A absolvit Filosofia si Dreptul la Cluj, devenind apoi profesor la o scoala elementara de teologie din Sibiu. Ajuns in Tara Romaneasca, face cunostinta cu boierul Constantin Balaceanu, efor al scolilor din Muntenia. Amandoi au pus bazele intemeierii in Bucuresti a unui liceu in genul celor aflate la Cluj. S-au gasit imediat dascalii sa predea: Popa Pavel, Eufrosin Poteca, Ion Eliade (Radulescu), Ladislau Erdeli si Gheorghe Lazar. In 1822 s-a imbolnavit. La dorinta sa, fratele sau, Oanea, l-a luat din Bucuresti, cu caruta sa, si l-a dus la casa parinteasca. Impacat cu gandul ca se afla in acele locuri natale, s-a stins din viata.
|
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Fata Padurii, fiica a Mumei Padurii, este o reprezentare mitica specifica civilizatiei lemnului. Locuieste in fundul codrilor de unde vine adusa de vanturi si vijelii si ia infatisarea iubitei feciorilor sau a unei zane. Calatoreste numai pe timp de noapte si poate lua si chip de baba, de fiinta jumatate fata si jumatate peste sau animal, de obicei iapa. Ea amageste feciorii, pe care ii rapeste, le face copii si apoi ii lasa rataciti prin padure. Spre deosebire de Muma Padurii, necajita ca oamenii ii taie copiii (copacii) din padure, Fata Padurii este vesela, canta, horeste. Ca reprezentare antropomorfa, este inalta, poarta parul lung pana la picioare si este incaltata cu ciubote sau cizme de lemn. Umbla dezbracata, acoperita cu par, sau imbracata in scoarta si muschi de copaci. Privita din fata seamana cu o femeie, din spate cu o covata (lemn scobit). Feciorul poate scapa de dragostea ei cu ajutorul vrajitoarelor care confectioneaza un om din paie, il imbraca cu hainele barbatului si il duce la o rascruce de drumuri.
Pacalita, Fata Padurii "framanta" (iubeste) omul de paie si asa ii da pace feciorului. Se fereste, in schimb, de barbatii care poarta brau, curea, bracinar de tei; cel care reuseste sa o incinga peste mijloc ii ia puterea si poate afla de la ea mari secrete. Dusmanul ei este Omul Noptii sau Omul de Miaza-Noapte, care o prinde, o spinteca si o pune pe foc. In unele zone etnografice este confundata cu Muma Padurii. (Profesor Ion Ghinoiu)
|