117 ani de la Nastere. "Va veni o vreme cand acest popor, care n-a fost cunoscut pana acum, va fi luat in seama. Neamul acesta va renaste si lumea se va mira ca de o minune sa afle, in sfarsit, tot ceea ce el poseda din constiinta universala", spunea in Jurnalul sau Politic Martha Bibescu.

Martha Bibescu provenea dintr-o familie cunoscuta si respectata nu numai datorita vechimii numelui, dar si rolului pe care l-a jucat in viata politica si culturala a tarii. S-a nascut in 1886, al treilea copil din cinci, si va resimti disparitia prematura a unicului baiat, mai mare decat ea cu doi ani, destinat sa duca mai departe numele familiei. Raceala si lipsa dragostei materne vor fi resimtite de viitoarea principesa, iar jurnalele sale au surprins acest sentiment facandu-si loc in nenumarate notatii fugare sau subliniate in paginile amintite. Educatia Marthei va fi asigurata mai ales de barbati, destul de neobisnuit in epoca, tatal sau in primul rand, dar si bunicul din partea mamei, printul Alexandru Mavrocordat, sau fratele mai mare al tatalui sau, generalul Iacob Lahovary. Erau atrasi de fetita dotata, indrazneata, care invata textele din cartea de citire dupa lectura colegilor de clasa, uitand insa sa invete sa citeasca, pana la descoperirea plina de uimire a bunicului. Tatal a incercat sa acopere si rolul mamei tot mai absente, bunicul i-a cultivat personalitatea si inteligenta considerand-o egala sa, iar de la impunatorul general, iubit de nenumarate femei, a invatat ca trebuie sa pretuiasca independenta. Datorita carierei diplomatice a tatalui, Martha si-a impartit copilaria si adolescenta intre Bucuresti si numeroase capitale europene, ceea ce o va face sa se simta in largul ei indiferent de limba pe care o va vorbi. Regina Elisabeta a Romaniei a fost prima dintre persoanele care au remarcat-o pe fermecatoarea fata si i-a propus sa pozeze pentru o serie de picturi la biserica din Curtea de Arges, astfel Martha luand contact cu perechea mostenitoare a tronului, Ferdinard si Maria, cu care a rupt insa orice legatura dupa urcarea pe tron. Doua sabii nu puteau sa incapa in aceeasi teaca. La varsta de 16 ani, Martha s-a casatorit cu printul George Valentin Bibescu, nepotul fostului domn al Munteniei, Gheorghe Bibescu. Casatoria a fost rodul unei pasiuni inflacarate, dar scurte, care i-a asigurat Marthei independenta si o situatie materiala confortabila. Cei doi vor decide sa duca vieti separate, chiar daca nu vor divorta, la scurta vreme dupa nasterea fiicei, lucru ce va alimenta "rubricile" mondene ale saloanelor europene si bucurestene deopotriva. Putem spune ca politica si literatura au marcat de la inceput viata Marthei Bibescu datorita mediului familial. Ele vor deveni adevarate moduri de viata intr-o legatura cu atat mai inexplicabila cu cat i se vor alatura iubirile eliberate de conventiile asumate prin casatorie.

Literatura a reprezentat refugiul datator de energie, dar si una din sursele notorietatii sale. "Catherine Paris", premiata de Academia Franceza, "Papagalul verde", "Katia-demonul albastru", ce a avut un succes rasunator si a fost ecranizata, corespondenta cu Paul Claudel sau cea cu abatele Mugnier, "Alexandru asiaticul" sunt doar cateva titluri din seria celor ce-i vor aduce primirea in Academia Regala a Belgiei, in 1995, precum si acordarea Legiunii de Onoare in 1962. Instaurarea regimului comunist in Romania de tancurile sovietice o gaseste la Mogosoaia, pe care o va pierde impreuna cu celelalte proprietati si va reusi cu mare greutate sa paraseasca tara, cu ajutorul unui pasaport britanic, la scurta vreme dupa instalarea guvernului Petru Groza. Sfarsitul ei, in 1973, va aduce si stingerea parfumului epocilor pe care le cunoscuse si in mijlocul carora fusese.

"Devenita stapana a Mogosoaiei, Martha Bibescu va locui la inceput in vila Elchingen, palatul fiind inutilizabil. Daruita cu o frumusete si gratie ce atintea asupra-i privirile tuturor celor cu care venea in atingere, cu o inteligenta ale carei scanteieri faceau sa paleasca stralucirea bijuteriilor cu care-i placea sa se impodobeasca, cu o gratie in exprimare si cu o eleganta a scriiturii ce i-au atras elogiile celor mai de seama critici literari ai epocii, Martha Bibescu a fost, indubitabil, una din cele mai admirate si curtate femei ale vremii ei." "Intriga fara iubire (Martha Bibescu)" - Dumitru Hincu

Invidii si ranchiuni

"Traind in fast si bogatie toata tineretea si maturitatea pana aproape de o batranete ce n-a ferit-o de consecintele rasturnarilor sociale prin care a trecut Romania si intreaga Europa, in cazul ei saracia si insingurarea, boala si inerentele-i urmari frecventand si cucerind saloanele aristocratice ale aproape intregului continent, bucurandu-se de stima si aprecierea celor mai mari nume ale literaturii franceze din epoca..." "Intriga fara iubire - Martha Bibescu" - Dumitru Hincu

Amintiri - Insemnari zilnice

Maria, regina Romaniei Am petrecut o dimineata agitata, implicandu-ma in tot ce am putut, scriind pe apucate la nefericitele mele scrisori pe care nu le pot termina. Am comandat o masina Isoto Fraskini, am pozat unui sculptor care face un alt bust urat al meu si, la 12, am plecat cu Symki sa mancam cu Martha, la Mogosoaia. A trebuit sa o luam prin calea Grivitei - Bucurestii Noi, si nu pot descrie drumul. Pur si simplu este inimaginabil. Martha a transformat mult Mogosoaia. Nu mai fusesem acolo de la razboi, deoarece Martha a fost doi ani in dizgratie, ceea ce pentru orgoliul ei a fost un adevarat martiraj. Acum am socotit ca a venit timpul uitarii si al iertarii. Un dejun placut cu ministrul belgian Fallon, printul de Liegnes, un atasat belgian, Franklin Martin si Ivonne de Beauchamp, care locuieste cu ea. Martha are un real talent de a aranja lucrurile artistic si placut pentru primiri. Din pacate, s-a mai trecut, dar ramane totusi extrem de atragatoare, placuta si inteligenta. (Vineri, 3 decembrie 1920)