Marti 18 iulie 2006

Sfantul Mucenic Emilian era din Durostor, cetatea Misiei din Tracia, rob fiind unui elin in zilele lui Iulian Paravatul. Crezand el in Hristos si scarbindu-se de idoli, a luat un ciocan, a intrat in capistea idolilor si i-a sfaramat pe toti si a risipit jertfele. Insa fiind supusi altii la chinuri pentru aceasta, el a mers de a recunoscut fapta sa si a fost batut cu vine de bou si, fiind bagat intr-un cuptor cu foc, si-a dat sufletul lui Dumnezeu. Emilian ar fi un cunoscut soldat roman martirizat la 18 iulie 362 in persecutia lui Iulian Apostatul, martir cinstit deci si la Tomis, a carui amintire se serbeaza pana astazi si in bisericile ortodoxe la 18 iulie. Tot astazi este praznuit si Sfantul Mucenic Iachint. Potrivit traditiei, a trait in timpul imparatului Traian, fiind din Cezareea Capadochiei.

"Nu judeca, ca sa nu fii judecat"

In Romania 1903 - Presa evreiasca publica o statistica a scolilor evreiesti din Bucuresti, in numar de 16, dintre care 13 scoli cu localuri proprii sau in curs de constructie; 1941 - Iuliu Maniu ii adreseaza o scrisoare lui I. Antonescu, in care avertizeaza impotriva continuarii operatiunilor militare de catre armata romana dincolo de Nistru, avand in vedere alianta dintre URSS si Marea Britanie, considerata de liderul PNT ca viitoare castigatoare a razboiului; 1947 - Legea pentru organizarea invatamantului agricol, zootehnic, silvic si veterinar, tehnic si de popularizare; 1995 - Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Melescanu, semneaza la Paris Carta Europeana a Limbilor Minoritare si Regionale.

In lume 1898 - Marie si Pierre Curie anunta descoperirea a inca unui element si propun sa fie denumit "poloniu"; 1925 - Hitler publica "Mein Kampf"; 1976 - Gimnasta Nadia Comaneci, la varsta de 14 ani, obtine primul punctaj de 10 din istoria Jocurilor Olimpice, la Montreal.

1918 - Nelson Mandela, primul presedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1993);

1922 - Thomas Kuhn, filozof american (m. 1996);

1967 - Vin Diesel, actor.

La 18 iulie 1955 a luat fiinta Adunarea Parlamentara a NATO (Adunarea Atlanticului de Nord, pana la 14 noiembrie 1998). Aceasta este o organizatie interparlamentara, consultativa, un forum ce permite parlamentarilor din statele membre ale Aliantei sa dezbata probleme de interes comun. Nu are puteri legislative, dar rezolutiile ei constituie un semnal orientativ pentru guvernele statelor membre ale NATO. Recomandarile Adunarii Parlamentare se adreseaza Consiliului Nord-Atlantic (forul de conducere al NATO), cerandu-i sa actioneze intr-un anumit mod. Grupeaza 214 parlamentari din cele 19 state membre ale NATO si delegati ai tarilor asociate din estul si centrul Europei, acestia din urma participand la sedintele comisiilor de specialitate si la sesiunile in plen, fara drept de vot. Adunarea Parlamentara NATO a primit in 1957 o structura formala, iar in 1966 denumirea de Adunarea Atlanticului de Nord (AAN). Actuala titulatura a luat-o la 14 noiembrie 1998, la reuniunea AAN de la Edinburgh. Dupa noiembrie 1990, la sesiunea de toamna de la Londra, tarile din Europa Centrala si de Est au primit statutul de delegatii asociate. Adunarea Parlamentara a NATO se intruneste de doua ori pe an in sesiune plenara: intr-o sesiune de primavara si una de toamna.

"Demult, pamantul acesta era locuit de zane. Dar ele or pierit pe rand, o data cu credinta oamenilor. Care or mai fi ramas se ascund. Danseaza pe crestele muntilor neostenite pana in zori, cand teama de oameni le imprastie. Intr-o noapte, in vartejul dansului, o zana o cazut intr-o gura de mina. Suratele, vazandu-i lipsa, au socotit-o moarta, au bocit-o si apoi au uitat-o. Dar zana n-a murit. A gasit-o un miner, care i-a spus: «Te-as duce acasa, dar esti prea frumoasa pentru coliba mea saracacioasa. Ce sa ma fac cu tine?». Ii dete Dracul un gand: s-o manjeasca cu carbune, sa n-o recunoasca nimeni, si s-o scoata la lumina zilei. Zana s-o invoit. Dupa iesirea din mina o intreba: «Acum unde sa te duc?». «Asteapta pana cand ziua face cruce cu noaptea si du-ma la suratele mele». Cand au ajuns sus, minerul a lasat-o sa-si astepte suratele. Dar zanele, care n-au recunoscut-o, au omorat-o cu pietre. Abia dupa aceea si-au dat seama ca e surata lor. A fost atunci mare jale pentru zane. Au plans-o zile si nopti, apoi au ingropat-o. Au dus-o la Jiu s-o spele de carbune. De atunci o tat spala si plang." (Profesor Ion Ghinoiu)