Marti 19 septembrie 2006

"De n-ar fi pagubasi n-ar fi nici hoti"

Fecioara (23 august - 22 septembrie)

Sf. Mucenici Trofim, Savatie si Dorimedont

Sf. Ianuariu, mucenic

Sf. Trofim, Sabatiu si Dorimedon, mucenici

Astazi, intreaga Ortodoxie ii praznuieste pe Sfintii Mucenici Trofim, Savatie si Dorimedont. Acestia au trait pe cand la Roma imparatea Probus. In Antiohia stapanea dregatorul Eliodor. Cand se savarsea praznicul zeului Apolo, au venit in acea cetate doi crestini, Trofim si Savatie. Vazand praznuirea cea pierzatoare de suflete a paganilor, n-au voit sa intre si sa se veseleasca cu dansii, zicand: "Suntem crestini si nu se cade noua a veni la ospeti pagane". Auzindu-i, Eliodor a poruncit ostasilor sa-i prinda si sa-i inchida in temnita. In acel loc, au cunoscut un tanar crestin, care in taina cerceta pe cei raniti pentru credinta. Numele lui era Dorimedont si, deconspirat, a fost ucis impreuna cu Trofim si Savatie.

In Romania

1939 - Are loc la Jebel (judetul Timis) o intalnire intre ministrul roman, Gr. Gafencu, si cel iugoslav, Al. Cinkar Markovic, in cursul careia s-a cazut de acord asupra necesitatii atragerii in Intelegerea Balcanica a Bulgariei, cu respectarea de catre aceasta a angajamentelor si obligatiilor asumate de celelalte trei state membre. Proiectul a esuat din cauza opozitiei guvernului grec si a refuzului Bulgariei de a intra in Intelegerea Balcanica;

1967 - Ministrul Afacerilor Externe al Romaniei, Corneliu Manescu, este ales presedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunarii Generale a ONU;

1977 - Decret privind unele masuri pentru atragerea personalului la locurile de munca productive din subteran;

1994 - Vizita oficiala in Romania a presedintelui Armeniei, Levon Ter-Petrosian.

In lume

1863 - Razboiul Civil American: Batalia de la Chickamauga;

1934 - Bruno Hauptmann este arestat pentru asasinarea lui Charles Lindbergh Junior;

1944 - Semnarea armistitiului intre Finlanda si Uniunea Sovietica.

1948 - Actorul Jeremy Irons;

1975 - Fotbalistul Laurentiu Aurelian Reghecampf.

La 19 septembrie 1887, s-a nascut fizicianul Eugen Badarau. A studiat ingineria, timp de doi ani, la Techniche Hochschule din Graz. A absolvit, in Italia, in 1911, Facultatea de Fizica a Universitatii din Pisa. Teza de doctorat in Fizica, cu titlul "Constanta dielectrica a gazelor si a amestecurilor gazoase", a sustinut-o cu profesorul Batelli, in laboratorul caruia si lucrase. Dupa doctorat a fost angajat imediat ca asistent la Institutul de Fizica Experimentala din Pisa, unde si-a continuat preocuparile, efectuand experiente cu diferite gaze, pe care le-a supus la presiuni pana la 350 atmosfere. In 1914, pleaca din Italia in Rusia, la Sankt Petersburg, unde a functionat ca asistent si profesor de Fizica. A revenit in Romania in 1921 si a fost, pana in 1934, profesor si decan al Facultatii de Stiinte a Universitatii din Cernauti si director al Institutului de Fizica Experimentala, afiliat Universitatii. In anul 1955, din initiativa lui Eugen Badarau, s-a infiintat Comisia de Acustica a Academiei Romane. Eugen Badarau a fost membru fondator al Academiei de Stiinte din Romania, membru al Academiei Romane, fondatorul scolii romanesti de descarcari electrice in gaze si de fizica plasmei. A fost distins cu titlul de om de stiinta emerit. A trecut in nefiinta in 1975, la Bucuresti.

Paza drumurilor era organizata de fiecare colectivitate sateasca aflata in lungul cailor de comunicatie, pasurilor si trecatorilor carpatice. Apropierea pericolului se anunta din sat in sat prin focuri aprinse in inaltimi, prin sunetele produse de corn, bucium, toaca sau clopot de biserica: "Pe movile se aprindeau focuri cand veneau turcii si tatarii. Asa se anunta, din movila in movila" (Vladesti, jud. Galati); "Straja satului se gasea pe Dealul Viilor. Cand veneau turcii pe timp de seceta, se vedea praful de la distanta. Se suna din corn si se facea foc" (Gheraseni, jud. Buzau); "Din Valea lui Patru se urca la Tocatoare. Acolo bateau mosnegii ai batrani toaca de lemn cand veneau turcii" (Plopsoru, jud. Gorj); "Cand veneau turcii, se facea foc pe deal si se suna cu cornul. Oamenii ieseau cu ghioagele. Daca vedeau ca sunt multi turci, o luau la fuga in padure" (Frumuselu, jud. Vaslui). De-a lungul Drumului Brailei, intre Braila si Suceava, sunt vizibile si astazi numeroase movile de origine antropica amplasate, in functie de topografia terenului, la 10-15-20 km una de alta. Pe varful lor, spuneau batranii, se gasea in permanenta gunoi pentru aprinderea focurilor. Vestea calcarii hotarelor se transmitea la cetatea domneasca vizual in cateva ore, spre deosebire de celelalte mijloace traditionale de transport care ar fi durat cateva zile. (Oancea, jud. Galati). (Profesor Ion Ghinoiu)