Marti 23 mai 2006

" Cum e pastorul asa si turma." adica dupa stapan, si slugile sau supusii

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Gemeni (21 mai - 21 iunie)

Cuv. Mihail Marturisitorul, Episcopul Sinadei; Sf. Maria lui Cleopa

Sf. Dezideriu, episcop

Sf. Mihai, episcop, Marturisitorul

Astazi este sarbatorit Cuviosul Mihail Marturisitorul, Episcopul Sinadei. Purtand acelasi nume cu ingerul cel mare al puterilor ceresti, Arhanghelul Mihail, tot astfel si viata lui a fost ingereasca. A fost trimis la o manastire ce era zidita langa gura Pontului Euxin, Marea Neagra de astazi, unde s-a nevoit in sfintenie. Sfantul Mihail s-a aratat vestit marturisitor al dreptei-credinte si totodata mustrator al ereticilor inchinatori la idoli. Tiranul Leon Armeanul, neputand suferi dumnezeiestile cuvinte ale grairii sale, aprinzandu-se de manie, l-a osandit cu o departata izgonire, iar sfantul, pazind chipul lui Dumnezeu curat si neintinat, a fost gonit din loc in loc. Si asa savarsind alegerea cea buna si impodobindu-se cu indoite cununi, s-a adaugat catre mucenici ca un mucenic.

In Romania

1872 - Conferinta a reprezentantilor sasilor la Medias, care elaboreaza noul program politic ("Programul de la Medias"), avand la baza revendicarea autonomiei administrative sasesti;

1948 - In virtutea Protocolului sovieto-roman incheiat la Moscova, la 4 februarie 1948, se semneaza pe Insula Serpilor un proces-verbal de catre Nikolai Pavlovici Sutov, prim-secretar de ambasada, reprezentand Ministerul Afacerilor Externe al URSS, si Eduard Mezincescu, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al RP Romane, prin care insula, situata in Marea Neagra, a fost cedata Uniunii Sovietice;

1968 - Vizita in Romania a unei delegatii a Partidului Laburist din Marea Britanie, condusa de Jennie Lee, presedinta partidului.

In lume

1701 - Capitanul William Kidd este spanzurat dupa ce s-a facut vinovat de piraterie si de uciderea lui William Moore;

1969 - Filmul documentar "Cantecele Renasterii" (regizor: Mirel Iliesiu), realizat cu concursul corului Madrigal, obtine Marele Premiu pentru scurtmetraj "La Palme d’Or", la Festivalul de la Cannes.

1931 - IPS Lucian Muresan, Arhiepiscop major al Bisericii Romane Unite cu Roma;

1942 - Eseistul si filozoful Gabriel Liiceanu.

La 23 mai 1892 a avut loc, la Ploiesti Congresul Asociatiei generale a israelitilor pamanteni, la care participa 24 de delegatii. Congresul a hotarat: formularea unui memoriu asupra situatiei evreilor din Romania prin care sa ceara imbunatatirea pozitiei lor juridice; tinerea de intruniri publice pentru discutarea problemei israelite si depunerea de staruinte pentru castigarea opiniei publice in favoarea evreilor. Anii urmatori au mai avut loc congrese la Braila (1892), la Iasi (1894). La Galati, in aprilie 1895, s-a decis efectuarea unui recensamant al evreilor cu stagiul militar efectuat, infiintarea de sectii ale Asociatiei in toate localitatile, inaintarea catre Parlament a unui memoriu privind situatia evreilor. La Bucuresti, in noiembrie 1897, au participat 52 de delegatii; s-a adoptat o motiune in care s-a luat atitudine impotriva proiectelor de legi, initiate de Guvernul Sturdza, privind invatamantul si recrutarea.

In "Cartea romaneasca a mortilor", lumea de dincolo este adesea numita Tara de Sus, Tara fara dor, in opozitie cu lumea noastra de aici, care este Tara de Jos, Tara cu dor. Tara postuma este un peisaj edenic in care sufletele mortilor traiesc in liniste si pace, grupate pe familii si neamuri, pe sate si parti de sate: "S-acolo la vale/ Este o casa mare/ Cu usile la vale,/ Feresti la soare./ Acolo se gaseste/ Mahalaua noastra/ Tineri si batrani/ Si copilasi mici,/ Tot cete de fete,/ Palcuri de neveste/ Si de baietei,/ S-or fi si de-ai mei/ Tu sa le spui,/ Anume la toti,/ Ca noi ii asteptam/ Tot la zile mari,/ In ziua de Joimari,/ Cu ulcele noi,/ Cu haine spalate,/ In lacrimi udate,/ La soare uscate". Acolo, sufletele mortilor isi intalnesc rudele, cunoscutii plecati mai devreme de aici. Toate variantele cantecului de Zori sunt lipsite de grozaviile Iadului crestin, de Scaraotchi, de butoiul cu smoala, de ghena focului etc. Este un taram mirific si cu multe flori, in special bujori rosii. Numele topice de acolo, "Dealul cu jocul", "Mahalaua noastra", si sintagmele "hora mare", "stol de golumbei" si altele din cantecele funerare induc o stare generalizata de relaxare, de comuniune sufleteasca si de vietuire in cete. Principalul neajuns al tarii postume este de natura etica; este o lume fara dor si fara compasiune, stari sufletesti lasate, la plecare, in lumea de aici. Anuntati in timpul inmormantarii de sosirea rudelor de aici prin trasul clopotului, batutul toacei, sufletele de aici sunt primite acolo cu mese intinse si faclii aprinse. (Profesor Ion Ghinoiu)