Este ziua 137 a anului
Au mai ramas 228 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Cele mai tari
innodaturi mai
lesne se rup"
- adica cea mai mare dragoste indata se pierde.
|
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi, in calendarul crestin-ortodox sunt praznuiti Sfantul Apostol Andronic si Sfanta Iunia. Sfantul Andronic se numara printre cei 70 de apostoli ai lui Iisus. El si Iunia erau rude ale Apostolului Pavel. Acestia l-au ascultat pe Hristos inainte ca Pavel sa faca acest lucru. Din acest motiv, Pavel insusi marturiseste in Epistola sa catre romani: "Imbratisati pe Andronic si pe Iunia cei de un neam cu mine si impreuna inchisi cu mine, care sunt vestiti intre apostoli si care inaintea mea au fost in Hristos". Impreuna cu Iunia, Andronic a construit biserici, dupa legea apostolilor, a izgonit duhurile necurate din oameni, a vindecat pe bolnavi si a adus alinare si nadejde in sufletele celor oropsiti.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 17 mai
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 17 mai 1936 a avut loc inaugurarea, la Bucuresti, pe malul Lacului Herastrau, din initiativa profesorului Dimitrie Gusti si a colaboratorilor sai H.H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop si Gheorghe Focsa, a Muzeului Satului, unul dintre cele mai mari si vestite muzee etnografice in aer liber din lume, in care au fost reconstruite monumente de arhitectura populara de mare valoare stiintifica si artistica. Patrimoniul muzeului cuprinde peste 300 de constructii, monumente autentice de arhitectura populara din toate zonele tarii (gospodarii, instalatii tehnice, ateliere, monumente de cult, fantani etc.), grupate pe o suprafata de 10 hectare (initial de 4,5 hectare). Cel care s-a gandit prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii taranesti si la prezentarea lor in expozitii a fost scriitorul Alexandru Odobescu. Denumirea actuala este Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti".
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Zorile sunt Zeite invocate in unele cantece funerare din "Cartea romaneasca a mortilor", sa-i dea ragaz sufletului sa-si pregateasca cum se cuvine despartirea de lumea de aici si plecarea in lumea de dincolo. Cantecele de Zori, numite "Zorile de afara, Zorile la fereastra", sunt texte rituale de mare vechime si tulburatoare frumusete cantate la unison sau antifonic de un grup de femei in diferite momente ale ceremonialului funerar. Melodia impresioneaza prin arhaicitatea sonoritatilor, iar textul prin puterea lui evocatoare. In imaginarul popular, Zorile sunt zane surori, de obicei trei, care hotarasc, prin insasi aparitia lor inainte de rasaritul soarelui, iesirea sufletului din existenta si plecarea lui in postexistenta. Batranele le canta cu fata la rasarit, cu o lumanare si un fir de busuioc in mana. Detasate de tragedia familiei indoliate, acestea roaga Zorile sa nu se grabeasca sa rasara, in variantele gorjenesti, sau le intreaba de ce s-au grabit sa apara in ziua plecarii defunctului, in variantele mehedintene si, uneori, in cele banatene. Cand sunt implorate sa intarzie se aduce ca argument timpul scurt pe care il are defunctul sa pregateasca: ospatul funerar, turta de ceara din care se confectioneaza statul sau toiagul mortului, panza ce o va intinde peste ape ca substitut al podului, mijlocul de transport, carul cu boi, scrisorile catre rude sa vina la ospat si
sa-si ia ramas bun de la sotul, sotia, copilul, parintele plecat (judetele: Gorj, Mehedinti, Caras-Severin, Timis, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu).
(Profesor Ion Ghinoiu)
|