Miercuri 2 aprilie 2008

Este a 24-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas  24 de zile, este ziua 93 a anului,

au mai rămas 273 de zile

Este a 24-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas  24 de zile, este ziua 93 a anului,

au mai rămas 273 de zile

Soarele răsare la 6:55, apune la 19:44

Luna răsare la 5:05, apune la 15:26

Lună nouă 6 aprilie

Primul pătrar (Luna în creştere) 12 aprilie

Lună plină 20 aprilie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 aprilie

Berbec (21 martie – 20 aprilie)

Proverbul zilei: “Încearcă marea cu degetul”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Astăzi, creştinii ordocşi îl prăznuiesc pe Sfântul Părinte Tit. Acesta, iubind pe Hristos din tânără vârstă, a mers la o mănăstire de obşte. Făcându-se păstor oilor celor cuvântătoare ale lui Hristos, avea atâta blândeţe şi dragoste şi milostenie ca nimeni altul. S-a păzit curat şi la trup şi la suflet din copilărie, ca un înger al lui Dumnezeu. Drept aceea şi mare făcător de minuni făcându-se, către Domnul s-a mutat, lăsând ca un stâlp însufleţit şi icoană adevărată, faptele cele bune ale sale, ucenicii şi pe cei ce au pustnicit împreună cu dânsul.

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Tit, făcătorul de minuni;

Sf. Mucenici Amfian şi Edesie

Calendar romano-catolic

Sf. Francisc de Paola, pustnic

Calendar greco-catolic

Sf. Tit Taumaturgul, făcătorul

de minuni

Calendar de post

24 L Cuviosul Zaharia; Sfântul Mucenic Luca;

Sf. Artemon

25 M = Buna Vestire (Dezlegare la peşte)

26 M = Soborul Arh.

Gavriil; Sf. Mc. Montanus preotul şi soţia sa, Maxima

27 J Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Proroc Anania

28 V Cuv. Ilarion cel Nou

şi Ştefan, făcătorul de minuni; Sfinţii Mucenici Filit şi Lidia

29 S Cuv. Mc. Marcu, episcopul Aretuselor; Sf. Chiril

diaconul (Pomenirea morţilor)

30 D Cuv. Ioan Scărarul;

Sf. Proroc Ioad; Sf. Evula – mama Sf. Pantelimon

31 L  Sf. Sfinţit Mc. Ipatie, episcopul Gangrei; Sf. Acachie şi Veniamin diaconul

1 M Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărturisitorul

2 M Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mucenici Amfian şi Edesie

3 J Cuv. Nichita Mărturisitorul; Sf. Mucenic Elpidifor

4 V Cuvioşii: Iosif, scriitorul de cântări, Gheorghe de la Maleon

5 S  Sfinţii Mucenici: Claudie, Diodor, Nichifor, Serapion, Teodul şi Agatopod. Denie (Pomenirea morţilor)

6 D Sf. Mucenic Irineu,

Episcop de Sirmium; Sf. Eutihie, Patriarhul Constantinopolului. Denie

S-a întâmplat azi

În România

1864 – Legea comunală, care prevede organizarea comunelor urbane şi rurale; legea pentru înfiinţarea consiliilor judeţene (de inspiraţie franceză);

1866 – Plebiscitul pentru alegerea ca domn al României a prinţului Carol din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen;

1867 – Mihai Eminescu publică în revista Familia poemul “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!”;

1939 – Apare la Bucureşti, săptămânal, revista România literară, sub direcţia lui Cezar Petrescu;

1998 – Radu Vasile este desemnat prim-ministru de către preşedintele României, Emil

Constantinescu.

În lume

1453 – Mahomed al II-lea începe asaltul asupra oraşului Constantinopol;

1792 – Prima lege monetară în SUA. Se stabileşte ca monedă unică dolarul;

1982 – Trupe argentiniene debarcă în Insulele Falkland, declanşând “războiul Malvinelor”, dintre Argentina şi Marea

Britanie.

Născuţi la 2 aprilie

1805 – Hans Christian Andersen, scriitor (m. 1875);

1840 – Émile Zola, nuvelist şi critic (m. 1902);

1915 – Gică Petrescu, cântăreţ şi compozitor

(m. 2006);

Credinţe populare, tradiţii, semne

Bătăia toacei sau Colindul cu toaca este o practică magică constând în lovirea ritmică, având unul sau două ciocane din lemn, a unei scânduri din lemn de paltin. Feciorii şi copiii chemau, prin sunetele toacei, spiritele morţilor care îşi părăseau mormintele la Joimari pentru a petrece cu cei vii sărbătorile echinocţiului de primăvară. Obiceiul era practicat şi pentru alungarea norilor ameninţători, aducători de grindină şi vijelie pe timpul verii, pentru aflarea ursitei în timpul Vergelatului. Toaca, al cărei nume în limba română reprezintă chiar sunetul produs în timpul bătăii, apare în obiceiurile şi practicile magice, în toponimia sacră a Carpaţilor (La Toaca în Munţii Ceahlău), în basme şi expresii populare. Cu glasul ei inconfundabil, Biserica Creştină Orientală mângâie şi cheamă credincioşii la închinăciune, anunţă începutul zilei rituale şi principalele momente liturgice. Asemănător plăcilor percutante ale budiştilor şi shintoiştilor din Extremul Orient, bătaia rituală a toacei de lemn este practicată astăzi de români, greci, armeni, bulgari, ruşi, letoni, sârbo-croaţi şi estoni. (Profesor Ion Ghinoiu)