Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este a 24-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 24 de zile, este ziua 93 a anului,
au mai rămas 273 de zile
Este a 24-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 24 de zile, este ziua 93 a anului,
au mai rămas 273 de zile
Citește pe Antena3.ro
Soarele răsare la 6:55, apune la 19:44
Luna răsare la 5:05, apune la 15:26
Lună nouă 6 aprilie
Primul pătrar (Luna în creştere) 12 aprilie
Lună plină 20 aprilie
Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 aprilie
Berbec (21 martie – 20 aprilie)
Proverbul zilei: “Încearcă marea cu degetul”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Astăzi, creştinii ordocşi îl prăznuiesc pe Sfântul Părinte Tit. Acesta, iubind pe Hristos din tânără vârstă, a mers la o mănăstire de obşte. Făcându-se păstor oilor celor cuvântătoare ale lui Hristos, avea atâta blândeţe şi dragoste şi milostenie ca nimeni altul. S-a păzit curat şi la trup şi la suflet din copilărie, ca un înger al lui Dumnezeu. Drept aceea şi mare făcător de minuni făcându-se, către Domnul s-a mutat, lăsând ca un stâlp însufleţit şi icoană adevărată, faptele cele bune ale sale, ucenicii şi pe cei ce au pustnicit împreună cu dânsul.
Calendar creştin-ortodox
Cuv. Tit, făcătorul de minuni;
Sf. Mucenici Amfian şi Edesie
Calendar romano-catolic
Sf. Francisc de Paola, pustnic
Calendar greco-catolic
Sf. Tit Taumaturgul, făcătorul
de minuni
Calendar de post
24 L Cuviosul Zaharia; Sfântul Mucenic Luca;
Sf. Artemon
25 M = Buna Vestire (Dezlegare la peşte)
26 M = Soborul Arh.
Gavriil; Sf. Mc. Montanus preotul şi soţia sa, Maxima
27 J Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Proroc Anania
28 V Cuv. Ilarion cel Nou
şi Ştefan, făcătorul de minuni; Sfinţii Mucenici Filit şi Lidia
29 S Cuv. Mc. Marcu, episcopul Aretuselor; Sf. Chiril
diaconul (Pomenirea morţilor)
30 D Cuv. Ioan Scărarul;
Sf. Proroc Ioad; Sf. Evula – mama Sf. Pantelimon
31 L Sf. Sfinţit Mc. Ipatie, episcopul Gangrei; Sf. Acachie şi Veniamin diaconul
1 M Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărturisitorul
2 M Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mucenici Amfian şi Edesie
3 J Cuv. Nichita Mărturisitorul; Sf. Mucenic Elpidifor
4 V Cuvioşii: Iosif, scriitorul de cântări, Gheorghe de la Maleon
5 S Sfinţii Mucenici: Claudie, Diodor, Nichifor, Serapion, Teodul şi Agatopod. Denie (Pomenirea morţilor)
6 D Sf. Mucenic Irineu,
Episcop de Sirmium; Sf. Eutihie, Patriarhul Constantinopolului. Denie
S-a întâmplat azi
În România
1864 – Legea comunală, care prevede organizarea comunelor urbane şi rurale; legea pentru înfiinţarea consiliilor judeţene (de inspiraţie franceză);
1866 – Plebiscitul pentru alegerea ca domn al României a prinţului Carol din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen;
1867 – Mihai Eminescu publică în revista Familia poemul “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!”;
1939 – Apare la Bucureşti, săptămânal, revista România literară, sub direcţia lui Cezar Petrescu;
1998 – Radu Vasile este desemnat prim-ministru de către preşedintele României, Emil
Constantinescu.
În lume
1453 – Mahomed al II-lea începe asaltul asupra oraşului Constantinopol;
1792 – Prima lege monetară în SUA. Se stabileşte ca monedă unică dolarul;
1982 – Trupe argentiniene debarcă în Insulele Falkland, declanşând “războiul Malvinelor”, dintre Argentina şi Marea
Britanie.
Născuţi la 2 aprilie
1805 – Hans Christian Andersen, scriitor (m. 1875);
1840 – Émile Zola, nuvelist şi critic (m. 1902);
1915 – Gică Petrescu, cântăreţ şi compozitor
(m. 2006);
Credinţe populare, tradiţii, semne
Bătăia toacei sau Colindul cu toaca este o practică magică constând în lovirea ritmică, având unul sau două ciocane din lemn, a unei scânduri din lemn de paltin. Feciorii şi copiii chemau, prin sunetele toacei, spiritele morţilor care îşi părăseau mormintele la Joimari pentru a petrece cu cei vii sărbătorile echinocţiului de primăvară. Obiceiul era practicat şi pentru alungarea norilor ameninţători, aducători de grindină şi vijelie pe timpul verii, pentru aflarea ursitei în timpul Vergelatului. Toaca, al cărei nume în limba română reprezintă chiar sunetul produs în timpul bătăii, apare în obiceiurile şi practicile magice, în toponimia sacră a Carpaţilor (La Toaca în Munţii Ceahlău), în basme şi expresii populare. Cu glasul ei inconfundabil, Biserica Creştină Orientală mângâie şi cheamă credincioşii la închinăciune, anunţă începutul zilei rituale şi principalele momente liturgice. Asemănător plăcilor percutante ale budiştilor şi shintoiştilor din Extremul Orient, bătaia rituală a toacei de lemn este practicată astăzi de români, greci, armeni, bulgari, ruşi, letoni, sârbo-croaţi şi estoni. (Profesor Ion Ghinoiu)
