Miercuri 23 ianuarie 2008

Astăzi, creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Mucenic Clement.

Este ziua 23 a anului

Au mai rămas 342 de zile

Soarele:

Răsare la 7:44

Citește pe Antena3.ro

Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”

Apune la 17:11

Luna:

Răsare la 18:19

Apune la 8:22

Lună plină:

24 ianuarie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

31 ianuarie

Lună nouă:

7 februarie

Primul pătrar(Luna în creştere):

14 februarie

Sărbătoare creştină

Astăzi, creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Mucenic Clement. A trăit în mucenicie mai toată viaţa lui pământească. Timp de 28 de ani s-a luptat şi s-a nevoit împotriva tiranilor, neavând niciodată răgaz. Dimpotrivă, războaiele lui au fost necurmate şi puternice. A trecut prin tot felul de chinuri şi, înfruntând pe toţi împăraţii şi tiranii de atunci, s-a făcut privelişte aproape în toată lumea, a minunat şi pe îngeri cu răbdarea lui. În acest chip a luat cununa muceniciei.

A intrat în viaţa călugărească când avea 12 ani, iar la 20 de ani a ajuns arhiereu. A pătimit pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Sfinţit Mucenic Clement al Anciriei şi Sf. Mucenic Agatanghel

Calendar romano-catolic

Sf. Emerenţiana, fecioară, muceniţă; Sf. Ildefons, episcop

Calendar greco-catolic

Sf. Clemente, episcop;Sf. Agatanghel, mucenic

Proverbul zilei:

“A fi un suflet în două trupuri”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a întâmplat azi

În România

1465 – Ştefan cel Mare asedia­ză şi cucereşte Chilia şi fortăreaţa Licostomo de pe insula din faţă, ocupată de o garnizoană ungară încă din vremea lui Iancu de Hu­nedoara; instalarea la conducerea cetăţii a pârcălabilor Isaia, cumna­tul domnului, şi a lui Ion Bucium;

1878 – Semnarea, între Rusia şi Imperiul Otoman, la Adrianopol, a armistiţiului în războiul ruso-româno-turc. Reprezentantul Ro­mâ­niei, colonelul Eraclie Arion (de­semnat de guvern la 2 ianua­rie), nu a fost acceptat de Rusia şi Im­pe­riul Otoman să participe la nego­cie­rea şi semnarea armistiţiului;

1886 – Tratative de pace la Bu­cu­reşti între reprezentanţii guvernelor Bulgariei şi Serbiei. Mihail Pherekyde, ministrul de Externe al României, prezidează şedinţa inaugurală, subliniind necesitatea încheierii unei păci echitabile.

În lume

1556 – A avut loc cel mai puternic cutremur din lume, du­când la moartea a 830.000 de oa­meni în provincia chineză Shaanxi;

1973 – Preşedintele american Richard Nixon a anunţat înche­ie­rea unui acord care a dus la înceta­rea ostilităţilor militare din Vietnam.

Născuţi la 23 ianuarie

1928 – Mircea Horia Simionescu, scriitor;

1940 – Ileana Mălănciociu, poetă.

Click istoric

Ajuns la 23 ianuarie 1821 la Pa­deş, Tudor Vladimirescu se adresează cu o proclamaţie locuitorilor Ţării Româneşti, prin care chea­mă la luptă împotriva “căpete­niilor bisericeşti, cât şi cele poli­ti­ceşti”. Promiţând pandurilor restabilirea privilegiilor, iar clăcaşilor că le va împărţi averile boierilor şi tuturor încetarea abuzurilor, slobozenie şi uşurarea sarcinilor, Tudor Vladimirescu reuşeşte să ridice la luptă întreaga ţărănime din Oltenia. Proclamaţia mar­chează începutul Mişcării din 1821 din Ţara Românească, având un program de revendicări economice, sociale şi politice menite să aducă schimbări înnoitoare în structurile societăţii româneşti.

Credinţe populare, tradiţii, semne

“De-a Mama Gaia”, joc al copiilor în care apare Zeiţa Gaia (Daea) în ipostază de pasăre de pradă, sinonim cu “De-a Baba Gaia”, “Gaia şi Cloşca”, “De-a Puia Gaia”. După ce se aleg doi copii mai voinici, aceştia îşi împart rolurile, unul de Gaie şi altul de Cloşcă, se alcătuiesc două cete egale ca număr. În timp ce copiii Găii se ţin cu mâinile de brâul celui din faţă, aceasta se aşază pe pământ şi sapă cu un băţ o groapă. Cloşca, apropiindu-se cu puii şirag, intră în vorbă cu Gaia: “– Ce faci acolo?/ – O groapă!/ Dar în groapă ce ai să faci?/ – Un foc./ – Da’ cu focul ce ai să faci?/ – Pun ceaunul./ – Da’ cu ceaunul ce ai să faci?/ – Opăresc un pui de-al tău!”. Gaia se ridică şi îi dă Cloştii băţul cu care a săpat groapa. Cloşca împreună cu puii săi îl scuipă şi îl azvârle cât mai departe. În vreme ce Gaia aleargă după băţ, Cloşca cu şiragul său se învârte în jurul gropii şi cântă: “De trei ori pe după groapă”, croncănesc, cârâie şi îi fac în necaz Găii. Încep apoi ostilităţile: Gaia încearcă să ia puii Cloştii şi invers. Lupta, dusă cu înverşunare, este însoţită de frica nemăsurată a copiilor că vor ajunge în “ghearele morţii”.Când Gaia şi Cloşca rămân fără pui, cei doi copii se iau la trântă, urmând ca învingătorul să se facă cloşcă în al doilea joc. Jocul, de mare vechime, păstrează amintirea marii zeiţe a Pămân­tului, Geea. Acesta a fost atestat în toate zonele etnografice româneşti. (Profesor Ion Ghinoiu)