x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O măreaţă serbare la ştrand

0
Autor: Loreta Popa 15 Iul 2007 - 00:00
O măreaţă serbare la ştrand


Jenny Dumitrescu scria in Ilustraţiunea Romănă despre deschiderea ştrandului Kiseleff din Capitală la 1929.

Minunat loc de recreaţie pentru bucureştenii condamnaţi de soartă să rămănă pe meleagurile pe cari a păstorit Bucur. Instalaţia din Şoseaua Kiseleff vine să umple un gol de mult resimţit. Deşi a apărut ca din pămănt - construirea lui nu a durat decăt 52 de zile - ştrandul se prezintă astăzi admirabil din toate punctele de vedere.

Ilustraţiunea Romănă, iulie 1929

Jenny Dumitrescu scria in Ilustraţiunea Romănă despre deschiderea ştrandului Kiseleff din Capitală la 1929.

Minunat loc de recreaţie pentru bucureştenii condamnaţi de soartă să rămănă pe meleagurile pe cari a păstorit Bucur. Instalaţia din Şoseaua Kiseleff vine să umple un gol de mult resimţit. Deşi a apărut ca din pămănt - construirea lui nu a durat decăt 52 de zile - ştrandul se prezintă astăzi admirabil din toate punctele de vedere.

In primele zile, este adevărat, el a avut lipsurile inerente oricăror inceputuri, dar cei puşi să conducă monumentala operă şi-au inţeles menirea şi cu o perseverenţă rară au procedat la inlăturarea a tot ceea ce nu corespundea cerinţelor. Astăzi, imensa construcţie dintre Şcoala de Agricultură şi Hipodromul Băneasa este gata să concureze cu instalaţiile similare din străinătate. Cine nu a văzut ştrandul nu-şi poate da seama de măreţia lui, cu atăt mai mult cu căt durata construirei lui a fost excesiv de scurtă. Este deci nevoe să te plimbi pe alee şi prin atenanse spre a-ţi putea face o idee exactă asupra formidabilei intreprinderi. Imaginaţi-vă un teren imens, in mijlocul căruia se află un bazin de dimensiuni respectabile, inconjurat de o plajă in suprafaţă de 12.000 metri pătraţi şi vă veţi putea da oarecum seama de impunătoarea instalaţie. După cum am spus la inceputul răndurilor de faţă, ştrandul a avut un scurt timp de lipsuri. Concesionarii dornici să dăruiască Bucureştilor căt mai repede un local de agreabilă recreaţie nu au putut de la inceput să prezinte perfectul. Experienţa pe care au făcut-o insă in primele zile a avut un efect imbucurător asupra lor. Pornind de la premisa de a perfecţiona tot şi toate, concesionării nu au pregetat să facă sacrificii, şi astfel au reuşit să indepărteze unele lacune. (...) Construind un nou puţ şi cerănd aportul judeţului, constructorii ştrandului au reuşit să rezolve chestiunea cea mai importantă: puritatea apei. Bazinul cel mare, lung de 100 şi lat de 50 de metri, va putea fi bine alimentat, astfel că apa va fi curată in permanenţă, aşa cum legile higienei o cer.

De asemenea, concesionarii incearcă să introducă o nouă şi importantă ameliorare, şi aceasta tot in legătură cu schimbul apei, dar şi cu scopul de a aduce căt mai multe avantaje vizitatorilor. Se proectează impărţirea in două a imensului bazin, pentru ca neinotătorii să fie puşi la adăpost de neplăceri, iar inotătorii să aibă posibilitatea de a practica inotul fără să fie impiedicaţi in acţiunile lor. Pentru sport in sine, ştrandul constitue un aport considerabil. A fost suficient să se construească acest bazin de mari dimensiuni, pentru ca nataţia să ia un neobişnuit avănt. Graţie realizărei acestei admirabile opere, am putut asista mai de mult la prima intălnire nautică interoraşe, iar mai de curănd la un veritabil match intercluburi. Cu prilejul acestor două intruniri am făcut o constatare imbucurătoare. Sportul nautic are in Capitală căţiva reprezentanţi de elită, a căror muncă trebue incurajată pe toate căile. Este necesară sprijinirea elementelor de clasă, pentru a putea face din Capitala Romăniei Mari un puternic centru nautic, de la care provincia să ia exemple. Ilustraţiunea Romănă, in dorinţa de a contribui cu ceva la progresul acestui sport, donează o cupă challenge pe 3 ani, care urmează să se dispute, in zilele de 15, 16, 17, intre inotătorii cluburilor afiliate. Un program bine studiat şi cu chibzuinţă alcătuit, va permite celor interesaţi să tragă concluziuni in legătură cu ceeace a fost şi ceeace ne va mai aduce viitorul. Ilustraţiunea Romănă pregăteşte obişnuiţilor inotului o surpriză şi nu ne indoim că adepţii sportului nautic vor şti să aprecieze eforturile noastre şi vor colabora alături de noi la desăvărşirea succesului.

Â

Soare puternic

"Un obiceiu, care tinde a se inrădăcina la noi, este acela al băilor de soare. Inceputul, cum se intămplă intotdeauna cu lucrurile bune, este cam timid, insă fără indoială că in căţiva ani obiceiul se va generaliza. Nimic nu este mai binefăcător, mai sănătos, mai regenerator decăt expunerea trupului desbrăcat de vestminte la razele soarelui. Trupul atleţilor greci era bronzat de soarele puternic al Eladei şi ajunge să cităm pe Lucian pentru a ne da seama de insemnătatea pe care cei vechi o atribuiau acţiunii razelor solare. Acţiunea acestora este minunată". (Ilustraţiunea Romănă, iulie 1929)

Citeşte mai multe despre:   ilustraţiunea romană,   calendarul vremurilor

Serviciul de email marketing furnizat de