x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Paştile Blajinilor – prag între Săptămâna Albă şi cea Neagră

0
Autor: Iulia Gorneanu 18 Apr 2012 - 21:00
Paştile Blajinilor – prag între Săptămâna Albă şi cea Neagră


In Calendarul Popular, saptamana aceasta se numeste Saptamana Luminata sau Saptamana Alba si aduce timp innoit, ceruri deschise, dar mai ales stravechi ceremonialuri funerare practicate inca in hotarul satelor noastre: "Lioara" in Bihor, "Masa Mosilor" in cimitirele din Maramures, "slobozirea apelor pentru morti" in Mehedinti… Alte obiceiuri precum "plugarul", "tanjeaua", "udatul" ori "stropitul fetelor", care odinioara constituiau importante practici magice de protectie, fertilizare si purificare, au devenit astazi doar simple pretexte de socializare, axate pe aspectul ludic al momentului.

Ziua de marti a deschis ciclul Martilor Oprite, aducand stricte interdictii de munca dar si mult asteptatele fratii de cruce, juraminte juvenile facute intr-un cadru ritual solemn, care marcheaza despartirea de copilarie si trecerea intr-o alta etapa a vietii. "(…) Fratii de cruce sunt gata sa sara in foc si in apa unul pentru altul. Deviza fartatilor este iubirea pana la moarte. Nu se cearta si nu se tradeaza, fie chiar moarte de om; un frate de cruce valoreaza mai mult decat un frate bun, tainele lor nimanui nu si le spun." (Em. Elefterescu, 1924). A urmat apoi, miercuri, "Sfanta Mercurie", zi luminata, favorabila lucrului campului, in care tinerii au mers la padure dupa flori si bete de alun.

Astazi ne aflam sub semnul Joii Nemaipomenite sau Necurate din seria nefasta a Joilor de dupa Pasti. Acestea se mai numesc "Joi Domnesti", iar la sate se tin ca sa te fereasca Dumnezeu de trasnet, de grindina, de seceta si de ploile cele rele. Este ziua in care se uda ritualic semanaturile, se ocoleste hotarul satului formand un cerc magic, apotropaic, se ingroapa oua rosii in pamant pentru rod si belsug. Tot astazi se da de pomana si se "slobozeste" apa pentru morti. Se crede ca in noaptea asta, daca esti bolnav si te culci in padure, sub un frasin, iti visezi leacul.

Maine este Vinerea Scumpa sau Fantanuta, zi in care se praznuieste Izvorul Tamaduirii, iar apa este pusa sub semnul magicului, a puterii miraculoase de vindecare. Urmeaza Sambata Tomii, prima din ciclul celor noua sambete interzise, apoi Duminica Tomii, numita in Calendarul Popular "Pastile Mic" sau "Pastile Mortilor", adevarate zile-ecou ale marii sarbatori in lumea de dincolo, in care se impart pomeni pentru mortii uitati.

Ziua Rohmanilor
Pastile Blajinilor cade intotdeauna in ziua de luni din a doua saptamana dupa Pasti. Aceasta sarbatoare stranie, despre care circula nenumarate povesti, deschide Saptamana Neagra, aflata sub semnul mortii, in care nu-i bine sa faci pomeni ca se innegresc colacii, n-ai voie sa lucrezi ca ti se face negru inaintea ochilor, nu trebuie sa pui closti pentru ca se innegresc ouale… I se mai spune Pastile Rohmanilor sau Matcalaul. Matcalaul e patronul fetelor care, in aceasta zi se prind "matcute", adica surori de cruce. E inchipuit ca frate mai mic al Pastilor, jumatate om si jumatate inger, frumos si nemuritor, pe care insa nu-l mai putem vedea din cauza ca s-a spurcat lumea. Se crede ca in aceasta zi sufletele mortilor se intorc acasa pentru a se ospata, iar daca cineva uita sa le imparta de pomana, vin noaptea sa ceara de mancare. E ziua Blajinilor si trebuie respectata asa cum se cuvine. Blajinii sunt entitati mito-folclorice despre care se povesteste ca traiesc pe Taramul Celalalt, in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei, rau mitic aflat la hotarul dintre cele doua lumi. Li se mai spune ragmani, rohmani sau rugmani si se crede ca s-au intrupat din sufletele curate ale copiilor morti nebotezati sau ca ar fi descendenti ai oamenilor primordiali, prezenti la facerea lumii. Singurul moment din an cand oamenii pot comunica cu ei este cel pascal. Atunci, fetele "mari" si femeile "iertate" arunca coji de oua vopsite pe in rauri pentru ca, o saptamana mai tarziu, sa primeasca si ei vestea Invierii. In povestile populare, Blajinii sunt blanzi, intelepti si pururi fericiti, nu cunosc razboiul, raul, ura ori minciuna, iar daca lipesti urechea de pamant, ii poti auzi cum se bucura de sarbatoare. Se spune ca de Pastile lor se casatoresc si, pentru a-si duce neamul, raman impreuna cu nevestele intre 6 si 30 de zile, traind apoi numai in post si rugaciune. Sarbatoarea Blajinilor a fost consemnata in aproape toate tarile din sud-estul Europei, unii etnologi derivand denumirea de "rohmani" din cea a "brahmanilor" indieni si sustinand originea indo-europeana a acesteia.

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de