Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creştin ortodocşii întâmpină cu bucurie, la 25 martie, Sărbătoarea Bunei Vestiri. Praznic împărătesc cu dată fixă, Buna Vestire numită şi Blagoveştenia ne aduce aminte de ziua în care Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare Maria că-L va naşte pe Fiul Lui Dumnezeu. Sfânta Scriptură ne spune că “intrând îngerul la dânsa, i-a zis: «Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei!» Iar ea, văzându-l, s’a tulburat de cuvântul lui şi cugeta: «Ce fel de închinare poate fi aceasta?...». Şi îngerul i-a zis: «Nu te teme, Marie, fiindcă ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată’n pântecele tău vei zămisli şi vei naşte Fiu şi numele Lui îl vei chema Iisus. Acesta mare va fi şi Fiul Celui-Preaînalt Se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, părintele Său, şi va împărăţi peste casa lui Iacob în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit». Şi a zis Maria către înger: «Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?». Şi răspunzând îngerul, i-a zis: «Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui-Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema. Şi iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei, şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă». Iar Maria a zis: «Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!». Şi îngerul a plecat de la dânsa” (Luca, 1, 28-38).
Praznicul Bunei Vestiri se sărbătoreşte în luna martie, luna creaţiei, când se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii, iar primăvara îşi intră în drepturi. Este momentul reînnoirii lumii, prin venirea Mântuitorului, când omenirea a primit o tainică şi totodată cea mai mare veste adusă de Arhanghelul Gavriil: “Fiul lui Dumnezeu, Fiul Fecioarei se face” şi ne va răscumpăra din robia păcatului. Părintele arhimandrit Cleopa spunea într-una din predicile ţinute la acest mare praznic împărătesc: “Astăzi răsună glas de bucurie peste tot pământul. (...) Astăzi Dumnezeu a căutat cu milă şi cu îndurare din cer spre pământ şi a auzit suspinele strămoşilor noştri şi plângerea tuturor celor ce se chinuiau în iad de la începutul lumii. Atât de adâncă este taina dumnezeiescului praznic, încât nici minţile serfimilor şi ale heruvimilor nu o pot pătrunde”.
Maica Domnului, “vistieria tuturor darurilor Sfântului Duh”, pe care Biserica o numeşte “cea mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită, fără de asemănare, decât serafimii”, a întrecut, prin adâncimea smereniei, toţi sfinţii. Auzind cuvintele Sf. Arhanghel Gavriil, cu mare smerenie a grăit: “Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1, 38), împlinind cuvântul Sfintei Evanghelii, care spune: “Cine se va smeri pe sine, se va înălţa” (Matei, 23, 12).
Sărbătoarea Bunei Vestiri este primul praznic confirmat în manuscrisele liturgice, dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului.
Iniţial, data sărbătorii a fost mobilă însă, în Apus în secolul al XI-lea, data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică a acelei perioade. În Răsărit, data de 25 martie s-a generalizat prin secolul al V-lea, după ce ce Naşterea Domnului a început să fie sărbătorită la 25 decembrie.
