Ziua mondială a aviaţiei şi cosmonauticii, este a 34-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 14 zile, este ziua 103 a anului, au mai rămas 263 de zile
Ziua mondială a aviaţiei şi cosmonauticii, este a 34-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 14 zile, este ziua 103 a anului, au mai rămas 263 de zile
Soarele răsare la 6:37, apune la 19:57
Luna răsare la 11:17, apune la 2:44
Primul pătrar (Luna în creştere) 12 aprilie
Lună plină 20 aprilie
Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 aprilie
Lună nouă 5 mai
Berbec (21 martie – 20 aprilie)
Proverbul zilei: “Meşterul cel bun umblă ca banul din mînă-n mînă”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Sfîntul Mucenic Sava de la Buzău a fost crescut de mic în dragoste de Dumnezeu, în post şi rugăciune. S-a călugărit mai apoi în comunitatea monahală din Munţii Buzăului. Pentru că a refuzat să se lepede de credinţa în Hristos, în 372, din ordinul regelui goţilor, Athanaric, a fost torturat şi apoi înecat în apa Buzăului.
Calendar creştin-ortodox
Sîmbăta Acatistului Bunei Vestiri; Sf. Ier. Mărturisitor Vasile de Parios; Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf. Ier. Zenon al Veronei (astăzi); Duminica Cuvioasei Maria Egipteanca; Sf. Sfinţit Mc. Artemon (mîine)
Calendar romano-catolic
Sf. Iuliu I, mucenic (astăzi);
Sf. Martin I, mucenic (mîine)
Calendar greco-catolic
Sf. Vasile, episcop; Denie-Acatistul Maicii Domnului; Pomenirea morţilor (astăzi); Sf. Martin, papa Romei (mîine)
Calendar de post
7 L Cuv. Gheorghe Mărturisitorul, Episcopul Mitilenei;
Sf. Mc. Caliopie şi Achilina. Denie
8 M Sfinţii Apostoli: Irodion, Agav şi Ruf. Denia celor 12 Evanghelii
9 M Sf. Mucenic Eupsihie; Cuv. Vadim
10 J Sfinţii Mucenici:
Terentie, Pompie, Maxim, Macarie; Sf. Mc. Dima
11 V = Sf. Ierarh Calinic de la Cernica
12 S = Sf. Mucenic Sava
de la Buzău (Pomenirea morţilor)
13 D Sf. Mc. Artemon,
Cvintilian şi Dada
14 L Sf. Martin Mărturisitorul, Episcopul Romei; Sf. Mc. Tomaida
15 M Sf. Ap.: Aristarh, Pud
şi Trofim; Sf. Mc. Crescent; = Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului
16 M Sfintele Muceniţe fecioare: Agapia, Irina şi Hionia
17 J Sf. Sfinţit Mucenic Simeon, Episcopul Persidei; Cuv. Acachie, Episcopul Melitinei
18 V Cuv. Ioan, ucenicul
Sf. Grigorie Decapolitul;
Sf. Cosma episcopul
19 S Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfinţit Mucenic Pafnutie (Sîmbăta lui Lazăr – Pomenirea morţilor)
20 D = Intrarea Domnului în Ierusalim; = Sf. Teotim, Episcopul Tomisului; Cuv. Teodor Trihina; Sf. Ap. Zaheu
S-a întîmplat azi
În România
Sîmbătă, 12 aprilie
1908 – Legea pentru înfiinţarea Casei Rurale cu
un capital de 10.000.000 lei, jumătate din sumă aparţinînd particularilor, iar jumătate
statului;
1924 – Apare la Bucureşti săptămînalul pentru probleme sociale şi economice, “Societatea de mîine” (cu întreruperi pînă în aprilie 1945), sub conducerea lui Ion Clopoţel.
Duminică, 13 aprilie
1711 – Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia încheiat la Luck privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană;
În lume
Sîmbătă, 12 aprilie
1981 – Primul zbor al navetei spaţiale Columbia. S-a pulverizat, din cauze necunoscute şi a ars la începutul lui 2003.
Duminică, 13 aprilie
1204 – Cucerirea Constantinopolului de către armata celei de-a patra cruciade şi întemeierea Imperiului latin de Răsărit.
Născuţi la 12 aprilie
1956 – Andy Garcia, actor;
1971 – Shannen Doherty, actriţă.
Născuţi la 13 aprilie
1886 – Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă (m. 1940);
1938 – Cătălina Buzoianu, regizoare.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Din antichitate pînă în secolul al XIX-lea, ciuma a secerat milioane de oameni. Sfîntul creştin invocat să lupte împotriva ciumei era Haralambie. În iconografia creştină acesta ţine ciuma în lanţ şi o calcă în picioare. Ca înfăţişare, aceasta era o femeie urîtă care sărea în spatele oamenilor, bătea la fereastră, intra nepoftită în casele oamenilor etc. Se ferea şi îi era teamă numai de cîini. Celor care îi ungeau cu unt rănile de pe picioare, le oferea viaţă îndelungată. Are înfăţişare hidoasă: cap de om, coarne de bou şi coadă de şarpe, în vîrful căreia se găseşte un ghimpe cu care înţeapă oamenii. Se scapă de ea prin diferite procedee: ospeţe sub cerul liber la care ciuma era invitată de onoare, jertfe de păsări şi animale domestice, înhumarea în poziţie verticală a unui mort de ciumă. Obiceiul cel mai cunoscut a fost confecţionarea unei cămăşi numită iia ciumei sau cămaşa de izbîndă. Într-o singură noapte un număr de nouă femei alese după anumite criterii (cu numele Maria, văduve etc.) ţeseau şi coseau cămaşa ciumei pentru a fi agăţată, înainte de ivirea zorilor, într-un copac de pe hotar sau pentru a îmbrăca o păpuşă confecţionată din paie şi pusă în calea ciumei. În unele sate, prin gura acestei cămăşi treceau toţi membrii obştii (intrau pe la guler şi ieşeau pe la poale, simbolizînd moartea şi renaşterea). Cei atinşi de ciumă erau descîntaţi, iar cei scăpaţi de moarte, cioclii, înmormîntau victimele. (Profesor Ion Ghinoiu)