Sambata 26 august 2006

"Am si n-am"

Fecioara (23 august - 22 septembrie)

Sf. Mucenici Adrian si Natalia, sotia sa, si Atic (astazi); Cuv. Pimen; Sf. Mucenici Eutalia, Fanurie si Osie, episcopul (maine)

Sf. Cezar de Arles, episcop (astazi); Sf. Monica (maine)

Sf. Adrian si Natalia, sotia, mucenici (astazi); Duminica a XI-a dupa Rusalii; Sf. Pimen (maine)

Mucenicul Adrian si sotia lui, Natalia, au trait in Cetatea Nicomidiei, pe vremea imparatiei lui Maximian. Prigonind pe crestini, imparatul a prins 23 de barbati care erau ascunsi prin pesteri si a poruncit sa fie chinuiti. Fericitul Adrian, umilindu-se din dumnezeiescul Dar, a zis scriitorilor sa-i scrie si numele lui cu crestinii, ca bucuros moare si el impreuna cu dansii pentru credinta cea dreapta. Natalia, femeia lui, instiintata ca pentru Hristos l-au pus in legaturi si in temnita, a mers sa-l caute. Si il invata sa stea neclintit la chinuri. Apoi, fiind adus sfantul la imparat si marturisind pe Hristos, a fost chinuit impreuna cu ceilalti sfinti.

In Romania

Sambata, 26 august

1944 - Bombardament masiv al aviatiei americane asupra zonei Baneasa-Otopeni, ocupata de trupele germane, in urma caruia acestea renunta la incercarea de a ocupa Capitala si incep sa se retraga spre nord. La Gherghita (langa Ploiesti) ele sunt interceptate de unitati ale Armatei a IV-a romane, aflate in retragere din Moldova.

Duminica, 27 august

1588 - Tratat de comert intre Petru Schiopul, domnul Moldovei, si Regina Elisabeta I a Angliei, reprezentata de ambasadorul de la Constantinopol, prin care se acorda negustorilor englezi libertatea de a face comert in Moldova cu plata unei vami de 3%.

In lume

Sambata, 26 august

1976 - Raymond Barre devine primul-ministru al Frantei.

Duminica, 27 august

1883 - Explozia principala a eruptiei Vulcanului Krakatau (Indonezia), considerata cea mai mare catastrofa naturala a mileniului;

1955 - Emil Hurezeanu, jurnalist si eseist;

1965 - Chris Burke, actor american.

1928 - Mircea Zaciu, critic si istoric literar (m. 2000);

1961 - Tom Ford, designer de moda american.

Astazi se implinesc 96 de ani de la nasterea Maicii Tereza, intemeietoarea Ordinului Misionarelor Caritatii, laureata a Premiului Nobel pentru Pace, pe anul 1979. Si-a consacrat intreaga viata sprijinirii saracilor, muribunzilor si bolnavilor de SIDA din India si intreaga lume. Maica Tereza s-a nascut la Skopje, oras aflat la vremea aceea sub dominatie otomana. Mama sa era de origine italiana, iar tatal, albanez. In octombrie 1949, Maica Tereza, avand alaturi o multime de surori de caritate, intemeiaza o congregatie religioasa sub numele de "Missionaries of Charity" ("Misionarele caritatii"), recunoscuta de Vatican in anul 1950 si subordonata arhiepiscopului de Calcutta. "Imperiul caritatii" creat de Maica Tereza s-a extins continuu. In 1952 se deschide "Nirmal Hriday", un camin din Kalighat, unde si-au gasit acoperis 60.000 de batrani amarati. In 1955 deschide orfelinatul "Shishu Bhawan", iar in 1964 - colonia de leprosi din apropiere de Calcutta. In decursul anilor, au mai fost infiintate o clinica pentru tuberculosi, o maternitate, un camin pentru mamele necasatorite si numeroase scoli. La 5 septembrie 1997, inima Maicii Tereza a incetat sa mai bata. A fost inmormantata in sediul central al Ordinului "Misionarele Caritatii" de pe Lower Circular Road din Calcutta.

Personajul care mediaza intalnirea ursitoarelor cu copilul ursit la trei zile dupa nastere, mai rar la cinci-sapte-noua zile, este moasa copilului. Ea face cele doua scalde rituale, ale fatului si lauzei, matura, deretica prin casa, pregateste masa ursitoarelor. Masa taraneasca, joasa si rotunda, asezata in centrul camerei, are functia altarului incarcat cu ofrande, din care nu lipsesc colacii, sarea si oala (cana, paharul) cu vin sau cu apa pentru ursitori. Pe masa se pun insa si obiecte cu valoare simbolica ce sugereaza ursitoarelor idei de ursit: fierul plugului in satele de agricultori, fluierul in cele de pastori, caietul si condeiul sa invete copilul carte si altele. Produsele puse pe masa aveau ca scop imbunarea ursitoarelor si, daca se poate, determinarea lor sa-i urseasca copilului sanatate, frumusete, noroc, fecunditate. Frecvent, unele daruri de pe masa ursitoarelor prefigureaza a doua veriga importanta a vietii, casatoria. Locul de ursire difera de la zona la zona: afara, la fereastra, in odaia copilului, la capataiul patului sau in jurul mesei incarcate cu ofrande. Ursitoarele ursesc ceea ce au de ursit prin cant si strigat. Despre cele ursite se poate afla indirect, prin interpretarea visului lauzei sau al moasei. Credinta in ursitori, carora li se intind mese in a treia sau a saptea zi de la nasterea copilului, este inca vie in unele zone etnografice (Padurenii Hunedoarei). (Profesor Ion Ghinoiu)