x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sânpetru de Vară – "Sfântu’ ăl mare peste grânare"

0
Autor: Iulia Gorneanu 27 Iun 2012 - 21:00
Daca de Sanziene a amutit cucul, maine vine vremea ca privighetoarea sa taca si ea. E semn ca vara se intoarce spre toamna, iar pasarile calatoare nu mai au multa vreme de zabovit pe la noi. Maine e ziua Sanpetrului de Vara, straveche divinitate autohtona ce pa¬tro¬neaza agricultura si anunta inceputul se¬ce¬ri¬su¬lui, insa – in calendarul popular al romanilor – sarbatoarea lui incepe astazi. Prestigiul Sfantului Petru (mana dreapta a lui Dumne¬zeu, cel care tine cheile Raiului, iscoada Domnului pe pamant etc.), suprapus peste cel al miticu¬lui Sanpetru de Vara ("Sfantu’ al mai mare peste granare", sta¬pan al lupilor, cel care pazeste grindina si im¬blan¬zeste seceta), da o incarcatura spe¬ci¬ala sarbatorii. Dupa un post oarecum ine¬dit, cu un numar va¬riabil de zile, care sta atat sub semnul martiriului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, cat si al unei frici magico-ritualice de a nu se distruge recolta data in parg, aceasta sarbatoare este praznuita incepand de astazi pana sambata, cand vor avea loc Mosii de Sanpetru. "... Odata, doua muieri se vorbeau in¬tre ele: Sa meri, Saveta, la biserica sa sfintesti co¬lacul lui Sf. Patru… ca ne da recolta faina. La Mosii de Sf. Patru ducem de tate, colaci, lumini… altele coliva de grau. Da’ muierea zace: No’, ca numa’ asta treaba oi ave’, sa marg cu merinde la biserica! Si, ce crezi… dupa un timp… vine o arsita de topea tat in cale… apoi o piatra, cat un ou de gaina. Amandoua aveau holdele tat una langa alta… pe-a muierii ce-o nesocotit pe Sf. Patru o faramat-o de n-o ramas nemica, iar pa holda muierii ce-o dus colac la bi¬serica nici c-o atins-o…" (Marcel Laptes – "Timpul si sarbatorile taranului roman").

Adevarat reper calendaristic, Sanpetru de Vara opreste cantecul privighetorii, anunta rasaritul constelatiei Gainusei, vesteste vremea secerisului, imprastie licuricii pe pamant... Acestia din urma, potrivit legendei, se nasc din scanteile biciului Sfantului si cad pe pamant pentru a lumina drumurile celor rataciti. "Noi stim de Sf. Petru nu numai din calendare, ci si dupa anumite semne preluate din mosi-stramosi (...), iar barbatii stiu cum sa se pregateasca cand vin lupii la vite, ca acum incep sa coboare oile de la munte…" (Marcel Laptes). Nu intamplator, Sanpetru de Vara, frate bun al Sanpetrului de Iarna, este si el stapan al lupilor, sarbatorile lor – situate la o jumatate de an distanta una de cealalta – aducand "zile rele de lupi" si, o data cu ele, o multime de in¬terdictii, incepand cu cea a pronuntarii numelui ani¬malului-totem al vechilor daci. In aceste zile, lupilor li se spune "cainii lui Sanpetru", femeile nu-si piaptana parul, pentru ca pa¬durea sa le incurce cararile si sa-i abata de la turme, nu arunca gunoiul si cenusa din casa, nu imprumuta nimic, nu cos, nu torc, nu impletesc. In panteonul taranului ro¬man, lupul nu este vazut doar ca un simplu distrugator al turmelor, ci este venerat pentru ca alunga bolile copii¬lor, poate vedea si prinde dracii, calauzeste sufleul mortului spre "haia lume". In plus, cu toate ca este considerat animalul-devorator al Soarelui si al Lunii, datorita faptului ca vede noaptea este adesea asociat cu simbolurile luminii.

Nu trebuie sa uitam ca, in acest complex ceremonial al sarbatorii Sanpetrului de Vara, taranii fac targuri, ciobanii organizeaza "Jocul Sclavilor" (un joc ritual fecioresc atestat si la aromani), femeile pregatesc ofrande pentru Mosii de San Petru: colaci, lumanari, coliva de grau, faguri, zarzare si mere. De aici inainte, dupa ce mai intai au fost date de pomana sufletelor celor plecati, este ingaduit consumul merelor. "Nici o femeie nu trebuie sa manance mere pana in aceasta zi, fara a face un mare pacat, fara a i supara pe morti. Dupa aceasta zi, femeile tinere pot manca mere, cele batrane trebuind sa astepte pana la Sf. Ilie". (Tudor Pamfile – Sarbatorile la romani)

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de