Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asa cum Circovii de Iarna marcheaza miezul iernii, Circovii de vara din mijlocul lui Cuptor ne aduc cea mai torida perioada din an. Li se mai spune Circovii Marinei, denumire preluata din calendarul bisericesc, ale carui praznice sunt grefate, aproape intotdeauna, pe stravechi sarbatori precrestine. In calendarul ortodox, sarbatoarea Sfintei Mucenite Marina cade pe 17 iulie, in plin interval sacru al Circovilor de Vara, cand oamenii se odihneau si petreceau pret de o saptamana. Acum, sarbatoarea s-a restrans la trei zile, cuprinse intre 15 si 19 iulie, in functie de zona, trei zile in care e interzis cusutul, tesutul, torsul, prelucrarea lanii si a pieilor de animale, precum si mersul la camp in a doua parte a zilei. E una dintre sarbatorile "periculoase', respectate de tarani mai mult de frica, asta pentru ca in imaginarul popular Circovii de Vara sunt niste divinitati feminine demoniace care pot provoca furtuni, vartejuri, tunete si fulgere, precum si prapad mare in turmele de vite. Si pentru ca Sf. Marina este protectoarea sufletului copiilor morti, ziua ei este tinuta indeosebi de femeile gravide si de tinerele mame, pentru sanatatea copiilor lor.
Se stie ca, in veacurile trecute, majoritatea taranilor nu stiau carte. Atunci, ca sa tina minte mai usor sarbatorile marunte de peste an, mai ales cand urmau unele dupa celelalte, le uneau sub semnul uneia singure. Asa s-a petrecut atat cu Circovii de Iarna (Sf. Petru de Iarna, Sf. Antonie, Sf. Atanasie si Sf. Chiril, praznuiti pe 16, 17 si18 ianuarie) cat si cu perechea lor din miezul verii, Circovii de Vara (Sf. Mc. Chiric si Iulita, Sf. Mc. Atinoghen, Sf. Mare Mucenita Marina). Denumirea de "circovi" este imprumutata din slavona ("terkovnaie sviata") si inseamna "Sfintii Bisericii". Chiar daca astazi sarbatoarea cuprinde praznuirea acestor sfinti ai bisericii, mentalul popular a ramas profund ancorat in prezenta unor divinitati stravechi, deosebit de active in aceste zile de miez de vara. Sunt zeitati rele care ii pedepsesc aspru pe cei care nu le respecta zilele, abatand asupra semanaturilor gheata si foc, iar oamenilor aducandu-le o boala ciudata numita Luatul din Circovi, asemanatoare cu Luatul din Calus, un fel de vraja de care se poate scapa doar cu anumite descantece si ierburi de leac. Zilele lor au o individualitate puternic marcata si, ceea ce le face si mai interesante, este faptul ca inca sunt considerate subiect tabuu "aceasta sarbatoare n-o spune popa, ca-i moare preoteasa'.
Una dintre cele mai interesante zile ale Circovilor de Vara va fi duminica, pe 15 iulie. I se spune Ciurica iar denumirea ei provine din contopirea numelor Sfintilor Mucenici Chiriac si Iulita. Cu toate acestea, sarbatoarea nu aminteste prin nimic de martiriul celor doi sfinti... Ciurica a ramas in imaginatia oamenilor o divinitate feminina care "ciuruie in bataie' pe cei care lucreaza de ziua ei. Mai mult, in acesta zi se crede ca femeile au puteri si, mai ales, drepturi speciale, ca pot sa le porunceasca barbatilor, sa-i pedepseasca si chiar sa-i bata. Relicva a unor stravechi sarbatori matriarhale, regasite si in alte momente de peste an, cum ar fi "Tontoroiul Femeilor' de la Boboteaza sau "Spolocania' din prima zi a Postului Mare, Ciurica este, potrivit etnologului Antoaneta Olteanu "patroana unei confrerii feminine deosebit de puternice, care conferea initiatelor forta necesara pentru a lupta cu armele barbatilor intr-o societate masculina, ce a inlocuit vechea societate matriarhala'. In aceasta zi, de obicei caniculara, femeile nu lucreaza deloc, tin sarbatoarea ca sa nu le bata barbatii in restul anului si spun ca e zi cu primejdie, rea de boala, de paguba, de foc, de lup. Este o zi din miez de vara in care femeile devin stapanele barbatilor iar soarele activeaza magia plantelor tamaduitoare…
Citește pe Antena3.ro
