Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri este sărbătoarea pe care Biserica Ortodoxă o dedică îngerilor.
Soborul Sfinţilor Îngeri este sărbătorit în luna noiembrie, care este a noua lună după luna martie, când a fost creată lumea, pentru că în număr de nouă sunt alcătuite şi cetele îngereşti, pe care le-a făcut cunoscute Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel.
Toate cetele cele mai presus de cer se numesc cu acelaşi nume, adică îngeri, cu toate că au şi alte nume, precum: Serafimi, Heruvimi, Scaune, ce dintâi ierarhie şi cea mai de sus şi mai aproape de Preasfânta Treime, apoi ierarhia de mijloc, Domniile, Puterile şi Stăpîniile, a treia treaptă este a Începătoriilor, Arhanghelilor şi Îngerilor. Toţi se numesc însă îngeri, căci numele înger nu arată însăşi natura lor, ci numai slujba. Deci, toţi sunt îngeri pentru că toţi slujesc lui Dumnezeu,
Ultima dintre trepte, Începătoriile, Arhanghelii şi Îngerii, este cea mai de jos şi mai aproape de noi, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul.
Dintre îngerii ultimei ierarhii, primii se numesc Începătorii pentru că sunt mai mari peste îngerii cei mai de jos, rânduindu-i spre împlinirea dumnezeieştilor porunci. Lor le este încredinţată îndreptarea a toată lumea şi păzirea împărăţiilor şi a domniilor, a neamurilor şi a limbilor. Fiecare împărăţie, neam şi limbă are păzitorul şi îndreptătorul ei, un înger din această ceată cerească.
Arhangheli se numesc cei mari şi vestitori de bine, cei care descoperă cunoştinţa voii lui Dumnezeu şi înţelegerile pe care le primesc ei de la cetele cele mai de sus, pentru ca să vestească îngerilor celor mai de jos şi printr-înşii oamenilor.
Voievozii tuturor acestor trei cete mai de jos, după Sfântul Maxim Mărturisitorul, sunt Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, rânduiţi de Dumnezeu ca nişte credincioşi slujitori ai Lui.
Sfinţii Arhangheli, în vremea căderii satanei (Luceafărul care a căzut din pricina mândriei) şi a îngerilor care l-au urmat în răzvrătirea lui, au adunat oştile îngereşti iar Arhanghelul Mihail din mijlocul lor a strigat cu glas mare: "Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi şi să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiţi şi cum se împărtăşeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor şi din înălţime au fost aruncaţi jos, în adânc. Să luăm aminte, cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineaţa şi s-a sfărâmat pe pământ" (Vieţile Sfinţilor).
Astfel grăind Arhanghelul Mihail către tot soborul îngeresc, a început cel ce stătea la locul cel dintâi, în prima ceată, împreună cu toate cetele cereşti, a slăvi pe Sfânta cea de o fiinţă şi nedespărţită Treime, pe Unul Dumnezeu, cântând: "Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul Savaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Ta" (Vieţile Sfinţilor).
Această conglăsuire a sfinţilor îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună şi cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor")
Citește pe Antena3.ro
