Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cine a fost Sfântul Ilie Tesviteanul
Sfântul Ilie Tesviteanul a trăit cu peste 800 de ani înainte de Hristos, în cetatea Tesve din Galaad (Israel), fiind fiul unui preot al Legii Vechi, numit Sovac. Conform tradiției, la nașterea sa, tatăl a avut o vedenie: oameni în veșminte albe l-au înfășurat pe Ilie în haine de foc și i-au dat să mănânce flacără – un semn că pruncul fusese ales de Dumnezeu ca proroc.
În Vechiul Testament, Ilie este cunoscut pentru miracolele săvârșite: a oprit ploaia timp de trei ani și jumătate pentru a-l pedepsi pe regele Ahab și poporul care se închina zeului Baal, a înmulțit făina și uleiul unei văduve și a înviat fiul acesteia, iar la finalul vieții a fost ridicat la cer într-un car de foc. Tradiția creștină spune că Ilie nu a murit, ci trăiește în trup în locașurile cerești, urmând să revină înaintea celei de-a doua veniri a Mântuitorului.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie
Ziua de 20 iulie este considerată una cu puternică încărcătură spirituală și meteorologică. Sfântul Ilie este perceput în credințele populare drept o divinitate solară și a focului, echivalentul lui Helios din mitologia greacă și al lui Gebeleizis din mitologia geto-dacă. Se crede că el provoacă tunete, trăsnete și ploi torențiale, dezleagă norii și lovește cu fulgere acolo unde se ascund demonii.
Obiceiurile legate de această zi sunt numeroase:
-
Mărul – pomul Sfântului Ilie: Merele nu se consumă până în această zi și nu se bat unul de altul, pentru a nu atrage grindina. Ele sunt duse la biserică pentru sfințire, fiind considerate "mere de aur" pe lumea cealaltă.
-
Busuioc sfințit: Femeile duc la biserică busuioc, pe care îl pun apoi pe foc. Cenușa rezultată este folosită pentru a vindeca afecțiuni precum bubele din gura copiilor.
-
Vânătoarea de demoni: Se spune că atunci când tună și fulgeră, Sfântul Ilie gonește demonii cu carul său de foc. Tunetele sunt cauzate de roțile carului, iar fulgerele ard locurile unde se ascund spiritele rele.
-
Ritualuri de măritiș: În ajunul sărbătorii, fetele nemăritate se tăvălesc goale prin lanuri de cânepă pentru a visa, în noaptea următoare, dacă se vor mărita cu un tânăr (visează cânepă verde) sau cu un bătrân (visează cânepă uscată).
-
Rituri pentru sufletele morților: Femeile chemau copiii sub meri și scuturau pomii, oferind merele căzute de pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă, în special ale copiilor.
-
Apicultorii își cinstesc ocrotitorul: Este ziua în care se strânge mierea nouă, se duc fagurii la biserică pentru binecuvântare și se împart de pomană. Sfântul Ilie este considerat și protectorul apicultorilor.
Superstiții de Sfântul Ilie
-
Dacă tună de Sfântul Ilie, alunele seacă, iar fructele devin viermănoase.
-
Nu se deschid ușile sau ferestrele în timpul furtunii, pentru a nu permite diavolilor alungați de Sfânt să pătrundă în casă.
-
Este interzis lucrul în această zi, din teamă de trăsnete, ploi și pagube.
-
În Moldova, se mănâncă grâu fiert cu miere, semn de belșug și sănătate.
-
În alte regiuni, se consumă doar fructe sfințite la biserică. Cine mușcă dintr-un măr nesfințit, spune tradiția, va suferi după moarte.
Ziua Aviației și a Onomasticilor
Sfântul Ilie a fost declarat, în 1913, ocrotitorul aviatorilor români, iar pe 20 iulie este sărbătorită oficial Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene.
Totodată, peste 130.000 de români își serbează onomastica în această zi. Cei mai mulți poartă numele Ilie, Iliuță, Lică, dar și variante feminine precum Ilinca, Ilia, Lia, Eliana, Elisa, Elise sau Eliza. Numele provine din ebraicul „Elijahu”, însemnând „Domnul este adevăratul Dumnezeu”.
Citește pe Antena3.ro
