Vineri 12 octombrie

Este ziua 285 a anului

Au mai rămas 80 de zile

Este ziua 285 a anului

Au mai rămas 80 de zile

Â

Soarele

Răsare la 7:26

Apune la 18:38

Luna

Răsare la 8:40

Apune la 18:45

Primul pătrar (Luna in creştere) 19 octombrie

Lună plină 26 octombrie

Ultimul pătrar (Luna in descreştere) 1 noiembrie

Lună nouă 9 noiembrie

Â

Balanţă (23 sept. - 22 oct.)

Proverbul zilei: "Cum e ţara şi obiceiul"

"Proverbele Romănilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Â

Sărbătoare creştină

Prăznuiţi astăzi, Sfinţii Mucenici Prov, Tarah şi Andronic au trăit in timpul impărăţiei lui Diocleţian. Tarah era ostaş roman, inaintat in vărstă, Prov era din Tracia, iar Andronic era din cetatea Efesului. Toţi trei au fost prinşi că sunt creştini in timp ce se aflau in cetatea Pompeiapole. Au fost duşi la judecată dregătorului Flavian. Ei nu s-au temut de consecinţe şi au mărturisit pe Hristos. Din porunca dregătorului, sfinţii au fost supuşi la chinuri: li s-au sfărămat fălcile, li s-au smuls dinţii, au fost bătuţi, insă nu şi-au lepădat credinţa. In cele din urmă au fost lăsaţi pradă animalelor sălbatice, insă acestea nu s-au apropiat de ei. Au fost ucişi de lovitura sabiei.

Â

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mucenic Prov, Tarah şi Andronic; Cuv. Cosma, Episcopul Maiumei

Calendar romano-catolic

Sf. Serafim, călugăr

Calendar greco-catolic

Sf. Prob, Tarah şi Andronic, mucenici

Â

Â

Rugăciune

Stăpăne mult-Milostive, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpănei noastre de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria; pentru rugăciunile cinstitului, măritului proroc Inaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; ale sfinţilor, măriţilor şi intru tot lăudaţilor Apostoli; ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim şi Ana şi ale tuturor sfinţilor Tăi, bineprimită fă rugăciunea noastră; dăruieşte-ne iertare de greşealele noastre; acoperă-ne cu acoperămăntul aripilor Tale; izgoneşte de la noi pe tot vrăjmaşul şi pizmaşul; impacă viaţa noastră; Doamne miluieşte-ne pe noi şi lumea Ta şi măntuieşte sufletele noastre, ca un bun şi de oameni iubitor. Amin!

Â

S-a intămplat azi

Â

In Romănia

1449 - Bătălia de la Tămăşeni, pe Siret; Bogdan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun şi al doamnei Marena, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, il infrănge pe Alexăndrel şi devine domn al Moldovei;

1595 - Un detaşament moldovenesc, condus de {tefan Răzvan, ocupă Bucureştii, evacuaţi intre timp de turci;

1777 - In conflict cu boierii, cărora nu le satisfăcuse integral cererile de clacă sporită, şi bănuit de Poartă că ar intreţine legături cu Rusia, Grigore al III-lea Ghica este ucis la Iaşi din porunca unui trimis al sultanului;

1863 - Guvern de orientare liberală, sub preşedinţia lui Mihail Kogălniceanu. Perioada cea mai rodnică a reformelor radicale din timpul domniei lui Al. Ioan Cuza;

1866 - Vizita domnitorului Carol I la Istanbul, pentru primirea investiturii din partea Porţii Otomane; ea semnifică un pas inainte in vederea afirmării internaţionale a Romăniei.

In lume

1810 - Primul festival Oktoberfest: Cetăţenii din München au fost invitaţi să se bucure de celebrarea căsătoriei prinţului Ludwig de Bavaria cu prinţesa Therese von Sachsen-Hildburghausen;

Născuţi la 12 octombrie

1537 - Regele Eduard VI al Angliei (m. 1553);

1947 - Chris Wallace, jurnalist.

Â

Click istoric

Astăzi tenorul italian Luciano Pavarotti ar fi implinit 72 de ani. S-a născut la Modena şi a crescut intr-o comunitate de 16 familii inrudite. In 1961 atrage pentru prima dată atenţia, la Festivalul Internaţional de la Reggio Emilia. Pavarotti a debutat in 1961, la opera din Reggio Emilia, in rolul lui Rudolf din opera "Boema". Căntă pe scena operelor din Viena, Hamburg şi Zürich. In 1964, Pavarotti il inlocuieşte pe Giuseppe di Stefano in "Boema". Luciano Pavarotti s-a retras de pe scenă in ziua in care a implinit 70 de ani.

S-a stins din viaţă la 6 septembrie 2007. Rămăne in istorie drept interpretul care a reuşit să transforme opera in fenomen de masă.

Â

Credinţe populare, tradiţii, semne

Comunităţile umane sedentarizate in teritoriile fertile ale Terrei au fost condamnate să suporte ostilităţi şi adversităţi generalizate din partea celor care răvneau la aceleaşi daruri ale naturii. La intretăierea Europei, Asiei şi Africii au existat trei "cornuri ale abundenţei": bazinele inferioare şi deltele Dunării, Tigrului şi Eufratului, Nilului. Populaţiile indigene au avut de ales, in lupta acerbă de supravieţuire, una sau mai multe soluţii posibile: capitularea fără rezistenţă, după socoteala laşului: "Capul ce se pleacă sabia nu-l taie"; apărarea prin luptă dusă "pe viaţă şi pe moarte", pe o singură alternativă "ori/ori"; căutarea unor soluţii diplomatice; vegherea intenţiilor duşmănoase şi pregătirea pentru confruntarea finală, cănd victoria era previzibilă; evitarea pierderilor inutile prin retragerea pe poziţii greu accesibile, in aşteptarea unor vremuri favorabile. Excluzănd soluţiile extreme, acceptarea infrăngerii fără luptă sau, dimpotrivă, lupta fără nici un sorţ de izbăndă, care s-au soldat cu ieşirea din istorie a multor comunităţi umane de pe mapamond, carpato-dunărenii au ales celelalte forme de rezistenţă: impăcarea, conform zicalei "Fă-te frate cu dracul pănă treci lacul", compromisul,tributul vremelnic, autoizolarea şi acceptarea cu bună ştiinţă a traiului modest. (Profesor Ion Ghinoiu)