Este ziua 349 a anului
Au mai ramas 16 de zile
|
SOARELE
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul Mucenic Elefterie era din cetatea Romei. De mic a ramas orfan de tata si a fost crescut numai de mama sa, Antia. Copilul a fost dus de mama lui la episcopul Anichit si a invatat de la el Sfintele Scripturi. Anichit l-a randuit in ceata clericilor. Cand a ajuns de 20 de ani a fost facut episcop al Iliricului. Pentru ca invata si propovaduia pe Hristos, a atras pe multi la credinta. De aceea, imparatul Adrian a trimis de l-a adus la el. Dus inaintea lui, sfantul a marturisit ca Hristos este Dumnezeul tuturor. La porunca imparatului, a fost supus la chinuri pe care le-a indurat cu seninatate. A fost ucis de doi ostasi.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Cand cotul se loveste, toata mana patimeste"
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
CALENDAR DE POST
| ||
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Personificarea suferintelor produse de ingrosarea pielii de pe podul mainilor si talpa picioarelor din cauza frecarii repetate se numeste popular batatura sau trantitura. Tratamentul, legarea locului cu ceapa putrezita in
tuica, era insotit de urmatorul descantec: "Trantitura, /
Trantitura, / Prin lume se vantura. / S-a trantit, S-a invartit, / Tocmai aici a nimerit. / Dar Nicu a venit / si plangand mi s-a jelit. / Noi repede am luat / Trantitura la descantat / S-am cetit-o / S-am afurisit-o. / Peste noua mari, / Peste zeci de tari / Am azvarlit-oâ¦". Meloterapia (unele descantece erau cantate) si psihoterapia faceau corp comun cu fitoterapia, chinoterapia si cu alte tehnici ale medicini populare.
In unele legende populare, vartejurile sunt asemuite cu nuntile copiilor de draci: "Frumuselele sunt toamna, cand se insoara un fecior de Drac. Vine asa un vant si rupe frunzele de pe papusoi si se invarte cu o frunza pana in cer. Frunza aceea e mireasa Dracului, zic oamenii in ras. Daca trece peste un om un asa vant, ii ia puterile, il stramba. Sa nu-i zici Vantoasa
la un astfel de vartej, ca e rau. Sa-i zici Frumoasa, Frumusele, ca atunci e bine. Fetele si copiii cand vad un vartej, atata chiuiesc si ocarasc pe mireasa, pe frunza aceea, ca fuge Diavolul cu ea
cu tot in varf, cine stie unde! Ei zic ca Dracul n-are mireasa
acolo, vine aicea de si-o ia".
(Profesor Ion Ghinoiu)
|