Vineri 16 iunie 2006

Astazi este praznuit Sfantul Tihon, Episcopul Amatundei. S-a nascut intr-o familie crestina. Inca din momentul in care se afla in pantecele mamei sale a fost promis lui Iisus. Datorita comportamentului sau, caruia nu i se putea reprosa ceva, a fost hirotonit diacon. Dupa o perioada de timp a fost instalat Episcop al Amatundei. Personalitatea sa i-a marcat pe multi oameni care au ratacit in credinta lor, ajungand pagani. Tihon a reusit sa ii intoarca la crestinism. A mers intr-atat in misiunea sa de a crestina incat a daramat capisti idolesti si a construit biserici pe locul lor. Chiar din timpul vietii sale a infaptuit multe minuni. El a infipt o vita uscata in pamant si aceasta a prins si a dat rod. Minunile au continuat si dupa moartea sa.

Sf. Tihon, Episcopul Amatundei si Sf. Sfintit Mucenic Marcu episcopul (Harti)

Sf. Francisc Regis; Benone, episcop

Sf. Tihon Taumaturgul; Hart

"Parca-s dopuri de pluta"
- se zice femeilor mici la trup.

In Romania 1599 - Un nou tratat intre Tara Romaneasca si Transilvania; Mihai Viteazul accepta suzeranitatea lui Andrei Báthori, iar acesta recunoaste domnia ereditara in familia lui Mihai Viteazul; 1916 - In orasele mari ale tarii, greva generala de protest fata de represiunea de la Galati, unde au fost ucisi noua muncitori participanti la o demonstratie antirazboi; 1964 - Decret al Consiliului de Stat prin care sunt gratiati de restul pedepsei ce o mai au de executat 3.467 de condamnati, dintre care 2.500 de detinuti politici acuzati de a fi savarsit infractiuni "contra securitatii statului, iar restul de 967 de condamnati de a fi comis infractiuni de drept comun".

In lume 1955 - Papa Pius al XII-lea il excomunica pe Juan Per"n; 1976 - In Soweto, Africa de Sud, are loc un mars nonviolent la care participa 15.000 de studenti. Manifestarea se transforma in revolta cand politia deschide focul spre multime, ucigand 566 de persoane; 1977 - Leonid Brejnev devine presedinte al URSS.

1313 - Giovanni Boccaccio, scriitor italian (m. 1375);

1937 - Erich Segal, scriitor american;

1947 - Stefan Agopian, prozator si publicist.

Se implinesc astazi 116 ani de la nasterea filozofului roman Nae Ionescu. Se naste la Braila intr-o familie modesta. La Bucuresti s-a inscris la Facultatea de Litere si Filozofie, ale carei cursuri le incheie in 1912, cu specializare in filozofie. Isi va desavarsi studiile in Germania, la Göttingen, si la Viena, unde il va prinde primul razboi mondial. Revenit in tara, in 1919, este pentru scurta vreme profesor, apoi director la Liceul Militar Manastirea Dealu. Apoi este numit asistent la catedra de Logica si Teoria Cunostintei a profesorului C. Radulescu-Motru. Printre elevii sai s-au numarat Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Vulcanescu. A condus revista teologica Predania si a fost directorul ziarului Cuvantul. A fost intemnitat la Miercurea Ciuc impreuna cu alti discipoli ai sai, din cauza vederilor politice de dreapta. Cu sanatatea zdruncinata de aceasta experienta, moare la 15 martie 1940.

Jocul calusarilor este un colind de mare spectacol in care Calusul si anturajul sau, ceata calusarilor, redau prin dans, gesturi, acte rituale, strigaturi victoria repurtata in lupta lor cu Ielele sau Rusaliile. Ei povestesc prin dans lupta crancena a unei osti inarmate cu ciomege impotriva Ielelor sau Rusaliilor, un adversar invizibil sau vazut numai de acestia. In timpul jocului se trece gradat de la atmosfera pasnica dinaintea luptei - redata de mersul la pas al cailor, numita "Plimbarea" - la tropaitul si galopul vijelios cand, la unele cete din Dolj, apar victime in randul calusarilor, secventa rituala numita sugestiv "Doborarea din Calus". Ciocnitul betelor - zanganit al armelor de lupta - , zgomotul produs de batutul pamantului cu picioarele, de clopotei, de zurgalai si pinteni au menirea de a le infricosa pe adversare. Comenzile date de vataf si strigaturile de joc erau: "Hai la Calus, hai;/ Hai, hai!" (Ganciova, jud. Dolj), "Hei la sa!/ Hei la sa!" (Parvu-Rosu, jud. Arges); pornirea la atac: "Haida, pe ea,/ Pe ea si iar asa!" (Slavesti, jud. Valcea), "Hap, zi-i, jalda,/ Jalda pe ea!" (Carligei, jud. Gorj); urmarirea si pedepsirea inamicului: "Uite-o icea,/ Hai pe ea, pe ea" (Ganciova, jud. Dolj), "Ii hap, i-auzi, i-auzi, ia-o, ia-o!" (Mischii, jud. Dolj), "Iara asa, sa,/ Dai, dai!" (Orlesti, jud. Valcea); avertizarea calusarilor de pericole: "Hai paza si iar paza/ Hai pe ea" (Barca, jud. Dolj); incurajarea ostii cabaline: "Halai-sa,/ Hap, hap,/ Dii, mai, dii!" (Neajlovu, jud. Giurgiu). (Profesor Ion Ghinoiu)