Este ziua 263 a anului - Au mai rămas 103 zile
Este ziua 263 a anului
Au mai rămas 103 zile
Soarele
Răsare la 6:59
Apune la 19:18
Luna
Răsare la 21:01
Apune la 11:55
Ultimul pătrar (Luna în descreştere)
22 septembrie
Lună nouă
29 septembrie
Primul pătrar (Luna în creştere)
7 octombrie
Lună plină
14 octombrie
Sărbătoare creştină
Astăzi, întreaga Ortodoxie îi prăznuieşte pe Sfinţii Mucenici Trofim, Savatie şi Dorimedont. Aceştia au trăit pe cînd la Roma împărăţea Probus. În Antiohia stăpînea dregătorul Eliodor. Cînd se săvîrşea praznicul zeului Apolo, au venit în acea cetate doi creştini, Trofim şi Savatie. Văzînd prăznuirea cea pierzătoare de suflete a păgînilor, n-au voit să intre, zicînd: “Sîntem creştini şi nu se cade nouă a veni la ospeţi păgîne”. Auzindu-i, Eliodor a poruncit ostaşilor să-i prindă şi să-i închidă în temniţă. În acel loc, au cunoscut un tînăr creştin, care în taină cerceta pe cei răniţi pentru credinţă. Numele lui era Dorimedont şi, deconspirat, a fost ucis împreună cu Trofim şi Savatie.Calendar creştin-ortodox
Sf. Mucenici Trofim, Savatie şi DorimedontCalendar romano-catolic
Sf. Ianuariu, episcop, mucenicCalendar greco-catolic
Sf. Trofim, Savatie şi Dorimedont, muceniciProverbul zilei:
“De n-ar fi păgubaşi n-ar fi nici hoţi”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
S-a întîmplat azi
În România
1939 – Are loc la Jebel (judeţul Timiş) o întîlnire între ministrul român, Gr. Gafencu, şi cel iugoslav, Al. Cinkar Markovic, în cursul căreia s-a căzut de acord asupra necesităţii atragerii în Înţelegerea Balcanică a Bulgariei, cu respectarea de aceasta a angajamentelor şi obligaţiilor asumate de celelalte trei state membre. Proiectul a eşuat din cauza opoziţiei guvernului grec şi a refuzului Bulgariei de a intra în Înţelegerea Balcanică;
1977 – Decret privind unele măsuri pentru atragerea personalului la locurile de muncă productive din subteran;
1994 – Vizita oficială în România a preşedintelui Armeniei, Levon Ter-Petrosian.
În lume
1863 – Războiul Civil American: Bătălia de la Chickamauga;
1934 – Bruno Hauptmann este arestat pentru asasinarea lui Charles Lindbergh Junior;
1944 – Semnarea armistiţiului între Finlanda şi Uniunea Sovietică.
Născuţi la 19 septembrie
1948 – Jeremy Irons, actor;
1975 – Laurenţiu Aurelian Reghecampf, fotbalist.
Click istoric
La 19 septembrie 1887 s-a născut fizicianul Eugen Bădărău. A absolvit, în Italia, în 1911, Facultatea de Fizică a Universităţii din Pisa. În 1914, pleacă din Italia în Rusia, la Sankt Petersburg, unde a funcţionat ca asistent şi profesor de Fizică. A revenit în România în 1921 şi a fost, pînă în 1934, profesor şi decan al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Cernăuţi şi director al Institutului de Fizică Experimentală, afiliat Universităţii. În anul 1955, din initiaţiva lui Eugen Bădărău, s-a înfiinţat Comisia de Acustică a Academiei Române. A trecut în nefiinţă în 1975, la Bucureşti.
Credinţe populare, tradiţii, semen
Paza drumurilor era organizată de fiecare colectivitate sătească aflată în lungul căilor de comunicaţie, pasurilor şi trecătorilor carpatice. Apropierea pericolului se anunţă din sat în sat prin focuri aprinse în înălţimi, prin sunetele produse de corn, bucium, toacă sau clopot de Biserică: “Pe movile se aprindeau focuri cînd veneau turcii şi tătarii. Aţa se anunţa, din movilă în movilă” (Vlădeşti, jud. Galaţi); “Straja satului se găsea pe Dealul Viilor. Cînd veneau turcii pe timp de secetă, se vedea praful de la distanţă. Se suna din corn şi se făcea foc” (Gheraseni, jud. Buzău); “Din Valea lui Pătru se urca la Tocătoare.
Acolo băteau moşnegii ăi bătrîni toaca de lemn cînd veneau turcii” (Plopsoru, jud. Gorj); “Cînd veneau turcii, se făcea foc pe deal şi se suna cu cornul. Oamenii ieşeau cu ghioagele. Dacă vedeau că sînt mulţi turci, o luau la fugă în pădure” (Frumuşelu, jud. Vaslui). De-a lungul Drumului Brăilei, între Brăila şi Suceava, sînt vizibile şi astăzi numeroase movile de origine antropică amplasate, în funcţie de topografia terenului, la 10-15-20 km una de alta. Pe vîrful lor, spuneau bătrînii, se găsea în permanenţă gunoi pentru aprinderea focurilor. Vestea călcării hotarelor se transmitea la cetatea domnească.
Profesor Ion Ghinoiu
Citește pe Antena3.ro