Este a 184-a zi a anului.
Au mai ramas 182 zile
PROVERBUL ZILEI:
- adica cel ce de mic copil are naravuri rele, anevoie se desbara de ele
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti
Soarele rasare la 05:35 apune la 21:04
Luna
Luna plina - 2 iulie
Ultimul patrar - 9 iulie
Luna noua - 17 iulie
Primul patrar - 25 iulie
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
Asezarea vesmantului Nascatoarei de Dumnezeu in Vlaherne.
Sf.Voievod Stefan cel Mare
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
Ss. Otto, ep. Blandina
CALENDAR GRECO-CATOLIC
Depunerea vesmantului Preas. Fec. Maria in capela din Blaherne
Zodia Rac (22 iunie - 21 iulie)
Ziua Justitiei
Ziua Internationala a ziaristului sportiv
SARBATOARE CRESTINA
In zilele imparatului Leon cel Mare (456-474) erau in Constantinopol doi frati, Galvie si Candid. Luand invoire de la imparat, au mers sa se inchine la locurile sfinte. Ajungand in Galileia s-au odihnit peste noapte, intr-un sat din apropierea Nazaretului, in casa unei femei vaduve. Au vazut acolo o camera deosebita, in care erau multe lumanari aprinse si, de unde iesea o mireasma placuta, caci acolo era ascuns vesmatul Maicii lui Dumnezeu. La plecare, cu invoirea batranei, au luat cu ei sfantul vesmant. Ajunsi la Constantinopol au instiintat pe imparat, care a dus vesmantul cu slava in biserica Vlahernei si a hotarat ca in fiecare an sa se praznuiasca punerea vesmantului Nascatoarei de Dumnezeu, in acea biserica, in ziua de 2 a lunii lui iulie.
S-A INTAMPLAT AZI
In Romania:
133 - Descoperirea, in ruinele castrului roman de la Gherla, a unei diplome militare a imparatului Hadrian, care cuprindea prima mentiune a Daciei Porolissensis
1431 - Prima mentiune documentara a tinutului Vrancei.
1838 - A aparut, la Brasov, "Foaie pentru minte, inima si literatura", sub conducerea lui George Baritiu
1891 - A murit istoricul, scriitorul, publicistul si omul politic Mihail Kogalniceanu (n. 1817)
1909 - au fost inaugurate cursurile de vara ale universitatii populare de la Valenii de Munte, organizate si conduse de N. Iorga, desfasurandu-se pana in anul 1943
1919 - Si-a inceput activitatea, la Bucuresti, compania "Carabus". S-a jucat in deschidere revista "Pisica de orez", scrisa de Constantin Solomonescu si Mircea Radulescu
In lume:
1778 - A murit Jean Jaques Rousseau, scriitor, pedagog, filozof si compozitor francez (n. 1712)
1843 - A murit Chiristian Friedrich Samuel Hahnemann, medic german, parintele homeopatiei (n. 1755)
1860 - A fost fondat orasul Vladivostok
2004 - Ziua sarbatoririi lui Stefan cel Mare si Sfant, Repubica Moldova
NASCUTI PE 2 iulie
1893 - Scriitorul si publicistul Demostene Botez (m. 1973)
1920 - Regizorul Fernando Ayala
1935 - Poetul, ziaristul si editorul Nanni Balestrini
1936 - Scriitorul Octavian Paller
1947 - Poetul Dan Verona
CLICK ISTORIC
Se implinesc azi 500 de ani de la moartea domnului Moldovei, Stefan cel Mare (1457-1504). Inscaunarea pe tronul Moldovei coincide cu intaia biruinta pe care Stefan, fiul lui Bogdan Voivod, a dobandit-o in 1457 asupra lui Aron, la Doljesti pe Siret. Cele mai importante victorii ale domnitorului Moldovei consemnate de istorie sunt la Baia in 1467, Lipinti in 1470 si Codrii Cosminului in 1497. In cei 47 de ani de domnie, Stefan a ctitorit 44 de biserici si manastiri in Moldova. In 1992, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a procedat la actul de canonizare al voievodului, pentru ortodoxia neindoielnica a credintei sale si puterea de a suferi moarte martirica pentru dreapta credinta. N. Iorga spunea ca la moartea lui, "Pe mormantul voievodului a ars timp de trei zile o lumina pe care nu o aprinsese nimeni". Domul roman a fost nevoit de conjunctura istorica si politica a momentului sa mentina pe tot parcursul domniei sale o stare de "cruciada", asumandu-si astfel, politic, rolul de aparator al crestinismului.
Credinte populare, traditii, semne
Luna a saptea este dedicata imparatului roman Caius Iulius Caesar, cel care a introdus calendarul iulian. Dupa cum o spune si numele "Cuptor", este cea mai calduroasa luna a anului. Cele patru saptamani din componenta lunii poarta denumiri specifice date de cele mai importante enevimente ale calendarului agrar, popular sau religios: "Saptamana secerisului", "Saptamana Panteliilor", "Saptamana lui Santilie" si "Saptamana Verii". Saptamana secerisului este dedicata muncilor agricole, seceratului graului si este prin traditie o saptamana in care se munceste de la rasaritul pana la asfintitul soarelui. Cea de-a doua saptamana este dedicata Panteliilor, aprigele surori ale Sfantului Ilie. Cea de-a treia il are in centru pe Sfantul Ilie, zeul focului si al Soarelui, cel care leaga si dezleaga ploile, tuna, fulgera si trasneste dracii ascunsi pe pamant, plesnindu-i cu biciul lui de foc oriunde s-ar ascunde: in varful arborilor, sub streasina casei, in turla bisericii. A patra saptamana este dedicata verii, anotimpul cel mai calduros al anului.