Vineri 2 iunie 2006

Sfantul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava era originar din Trapezunt, oras situat pe tarmul sud-estic al Marii Negre. La vremea patimirii sale se ocupa cu negustoria, motiv pentru care calatorea foarte mult. Cu prilejul acestor calatorii se intarea in dreapta credinta. Nevrednicul Reiz, unul din chinuitori, vazand taria in credinta, cuprins de ura si de manie impotriva marturisitorului lui Hristos, a scos sabia si i-a taiat capul. De la inceputul veacului al XV-lea, Suceava adaposteste moastele Sfantului Ioan, supranumit "cel Nou", care a devenit si "aparator si ocrotitor". Se cunosc multe minuni savarsite prin puterea rugaciunilor Sfantului Ioan, din timpul vietii si pana in zilele noastre.

Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Nichifor, Patriarhul Constantinopolului

Sf. Marcelin si Petru, mucenici

Nichifor, patriarhul Constantinopolului

"Halal de marfa, dar pacat de marfa"
- Pentru o marfa proasta.

In Romania

1872 - Ia fiinta, la Bucuresti, Societatea amicilor de bele-arte, avand in conducere pe Grigore Cantacuzino (presedinte), Theodor Aman si Constantin Esarcu (vicepresedinti) s.a., cu scopul "de a raspandi gustul artelor in Romania, a incuraja productiunile artistice si a le populariza in toata tara" si peste hotare;

1914 - Convorbiri la Bucuresti intre Serghei Dmitrievici Sazonov, ministrul de Externe al Rusiei, si I.I.C. Bratianu, primul ministru al Romaniei, privind atitudinea Romaniei intr-un eventual conflict intre Austro-Ungaria si Imperiul Rus.

In lume

1854 - Conventie turco-austriaca la Boyaciköy (langa Instanbul), prin care Austria se obliga fata de Poarta sa contribuie prin toate mijloacele la evacuarea trupelor ruse de pe teritoriul Tarilor Romane, fixand ca termen limita incheierea pacii dintre Rusia si Imperiul Otoman, precum si la conditiile ocuparii Moldovei si Tarii Romanesti si apoi ale evacuarii acestora de catre armatele turce si austriece;

1907 - Lucrarile celei de-a doua Conferinte a pacii, la Haga, la care participa reprezentanti ai 44 de state din Europa (inclusiv din Romania), Asia si America.

926 - Murakami, imparat al Japoniei (m. 967);

1840 - Scriitorul Thomas Hardy (m. 1928).

Se implinesc astazi 102 ani de la nasterea lui Johnny Weissmüller, cel care l-a intruchipat pe miticul Tarzan in 12 filme. Actorul si-a castigat fani in intreaga lume, fiind un sex-simbol al epocii sale. S-a nascut in 1904, la Timisoara, intr-o familie de unguri care au emigrat in SUA pe cand Johnny avea 3 ani. A fost campion olimpic la natatie, fiind desemnat "cel mai bun inotator al primei jumatati de secol 1900-1950". Producatorul Cyril Hume de la MGM lucra pentru o adaptare pentru marile ecrane a romanelor lui Edgar Rice Burroughs, cand l-a zarit pe Weissmüller inotand in piscina unui hotel. Trupul atletic si chipul il faceau perfect pentru rolul de Tarzan. Desi a castigat peste doua milioane de dolari, in ultimii ani din viata a ramas falit, din cauza celor sase sotii si a vietii costisitoare de la Hollywood. Si-a petrecut ultimele zile intr-o casa din Acapulco, in apropierea oceanului si a junglei. S-a stins din viata in 1984.

Perinita este un joc ritual al sarutului care a migrat de la priveghiul cu jocuri organizat la inmormantarea omului, la Revelion, la priveghiul de inmormantare al anului. La excesele din noaptea Anului Nou, cand oamenii fac totul peste masura (beau, mananca, joaca, se distreaza), se adauga gesturile si cuvintele licentioase, jocul mascatilor, dansul sarutului, supravietuiri ale orgiilor antice. Revelionul este o petrecere de pomina egalata, ca amploare, numai cu jocurile de la priveghiul de inmormantare organizat in unele zone etnografice pana la mijlocul secolului al XX-lea. El se organiza "ca o mare bucurie la casa mortului. Lumea rade de se cutremura casa. Rad si rudele mortului, si copiii lui, si toti: Nime n-are bai de mort, ca… Doamne iarta-ma, omul trebuie sa moara". Perinita, dans specific romanilor, se juca in forme specifice, atat in noaptea de Revelion, cat si la moartea si renasterea anului. In multe cantece funerare din Oltenia sacrificiul sangeros pentru pregatirea ospatului funerar este vaca (juninca sau vita din cireada), nu porcul, oaia, pasarile. Unul din motivele de invocare a Zorilor, zeite ale destinului la moarte, asemanatoare cu Ursitoarele de la nastere, sa nu rasara este ca cel plecat in lumea de dincolo sa aiba timp sa realizeze sacrificiul unei vite. Intr-o informatie inregistrata in anul 1936, in Poiana Alexii, judetul Vaslui, apare, precum in vechea Indie, sacrificiul vacii la inmormantare: "Cand iese pe poarta, se da pe dinaintea mortului, de pomana mirelui, o vaca sau un vitel, si apoi trece mortul". (Profesor Ion Ghinoiu)