Vineri 23 noiembrie 2007

• Ziua economiştilor

• Este ziua 327 a anului

• Au mai rămas 38 de zile

• Este a zecea zi a Postului Crăciunului. Au mai rămas 31 de zile

Soarele:

Răsare la 7:21

Apune la 16:42

Citește pe Antena3.ro

Ciuperca otrăvitoare cu dinți sau palmierul-fantomă. Cum arată cele mai ciudate plante și ciuperci descoperite în 2024

Luna:

Răsare la 15:27

Apune la 5:49

Lună plină:

24 noiembrie

Ultimul pătrar(Luna in descreştere):

1 decembrie

Lună nouă:

9 decembrie

Primul pătrar(Luna in creştere):

17 decembrieÂ

Sărbătoare creştină

Astăzi este prăznuit Cuviosul Antonie de la Iezeru. Acesta a trăit pe vremea lui Matei Basarab şi a lui Constantin Brăncoveanu. In tinereţe a stat la Schitul Iezerul, apoi, prin 1690, s-a retras pustnic intr-o peşteră din Muntele Iezer. Timp de trei ani şi-a săpat in munte un paraclis pentru rugăciune. Acolo s-a curăţat pe sine de măndrie şi de dulceţile trecătoare ale firii şi s-a pregătit zi de zi pentru bucuriile fără sfărşit ale cerului. Mulţi credincioşi băteau potecile pănă la el să-i ceară sfat şi măngăiere. Şi astăzi credincioşii vin, aprind lumănări şi se roagă la Peştera Sfăntului Antonie.

Calendar creştin-ortodox

Cuviosul Antonie de la Iezerul, Vălcea: Sfăntul Ierarh Amfilohie

Calendar romano-catolic

Sf. Clement I, mucenic; Sf. Columban, abate; Sf. Lucreţia, muceniţă

Calendar greco-catolic

Sf. Anfilohiu, episcop; Sf. Grigore, episcope

Calendar de post

Săptămăna 21-27 noiembrie

21 M Ü) Intrarea in Biserică a Maicii Domnului (Dezlegare la peşte, ulei şi vin)

22 J Sfinţii Apostoli: Filimon, Arhip şi Onisim: Sfănta Muceniţă Cecilia

23 V Ü) Cuviosul Antonie

de la Iezerul, Vălcea: Sfăntul Ierarh Amfilohie

24 S Sfăntul Sfinţit Mucenic Clement, Episcopul Romei; Sfăntul Sfinţit Mucenic Petru, Episcopul Alexandriei

(Dezlegare la peşte, ulei şi vin)

25 D Ü) Sfănta Mare Muceniţă Ecaterina; Sfăntul Mare Mucenic Mercurie (Dezlegare la peşte,

ulei şi vin)

26 L Cuvioşii Alipie Stălpnicul, Nicon şi Stelian Paflagonul

27 M Sfăntul Mare Mucenic Iacob Persul, Cuvioşii Natanail şi Pinufrie

S-a intămplat azi

In Romănia

1473 - Ştefan cel Mare asediază şi cucereşte cetatea Dămboviţei, pe care Radu cel Frumos o abandonează noaptea, o dată cu domnia, familia, tezaurul domnesc ş.a., şi instalează ca domn pe Basarab cel Bătrăn - Laiotă;

1843 - Ion Ghica inaugurează cursul de economie politică la Academia Mihăileană din Iaşi, cu erudita lecţie intitulată "Despre importanţa economiei politice";

1864 - Decret privind infiinţarea la Bucureşti a Muzeului Naţional de Antichităţi, condus iniţial de un comitet de arheologi, prezidat de Nicolae Mavros şi Alexandru Odobescu;

1913 - Regele Carol I declară ministrului german la Bucureşti că "poporul romăn nu va voi să lupte alături de Austro-Ungaria, intr-un eventual conflict militar intre

Puterile Centrale şi Antanta".

In lume

1971 - China a devenit membru permanent al Consiliului de securitate al ONU;

1980 - O serie de cutremure in sudul Italiei omoară aproximativ 4.800 de oameni;

1996 - Un avion etiopian cu 127 de pasageri la bord este deturnat. In lipsă de combustibil, se prăbuşeşte in Oceanul Indian.

Născuţi la 23 noiembrie

1804 - Franklin Pierce, fost preşedinte al Statelor Unite (m. 1869);

1941 - Franco Nero, actor.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Spiritele pădurii sunt reprezentări mitice care ar sălăşlui in copaci şi in planta numită Muma pădurii.

Aceasta ar lua infăţişare de animal (iapă, bivoliţă, vacă) şi de om infricoşător (Mama pădurii, Fata pădurii, Moşul pădurii, Moşul codrului, Omul pădurii, Pădureana, Ciuma pădurii).

Mama pădurii poate fi intălnită noaptea, pe Lună Plină, in păduri şi tufişuri, pe cămpii şi răscruci de drumuri unde pedepseşte (sperie, ia glasul, ologeşte) femeile care indrăznesc să toarcă in ziua de marţi, bărbaţii care fluieră sau căntă prin pădure şi trezesc copiii Mumei pădurii, tăietorii de lemne care nu respectă regulile pădurii, pe cei care culeg fructele de pădure (mere şi pere sălbatice, alune) in ziua de Probejenie.

Spiritele pădurii, patronate de Mama pădurii, alcătuiesc un adevărat panteon al civilizaţiei lemnului care a domnit vreme indelungată in spaţiul carpato-danubiano-pontic.(Profesor Ion Ghinoiu)