Este ziua 90 a anului
Au mai ramas 275 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
" I s-a pus o scara
buna"
- a dobandit un ajutor insemnat, a fost sustinut.
"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
ZODIA
|
Berbec (21 martie - 20 aprilie)
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Celebrat astazi, Sfantul Sfintit Mucenic Ipatie, hirotonit episcop al Gangrelor, a luat parte la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325, condamnand erezia lui Arie. Pentru ravna cu care apara dreapta credinta, si-a atras dusmania ereticilor. Acestia
l-au lovit ca niste fiare salbatice, unul cu lemnul, altul cu piatra, iar altul cu sabia, impingandu-l catre o prapastie. Iar Sfantul, cazand pe jumatate mort, dupa ce s-a desteptat din durere, a zis: "Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta". A murit in cele din urma ucis cu pietre de pagani.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In RomaniaIn lume |
NASCUTI LA 31 martie
|
|
CALENDAR DE POST
|
Saptamana 27-2 aprilie |
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Postexistenta este viata dupa moarte a sufletului in lumea de dincolo. Expresia populara "a sosi vremea" este ceea ce trebuie sa se intample cu necesitate intr-un anumit moment, inclusiv moartea. Tacit, oamenii se impaca cu ideea de muritor si se supun la moara de macinat timpul. Paradoxul face ca in natura, moartea sa fie generatoare de viata. In cazul in care ceea ce este viu pe Terra ar deveni nemuritor si s-ar mentine tendinta nelimitata de inmultire a vietuitoarelor, planeta s-ar transforma, dupa consumarea rapida a resurselor generate de moartea vietuitoarelor, in pustiu. Din fericire, lumea de dincolo este primitoare si infinit de incapatoare. Sunt nefiresti numai evenimente care vin inainte sau dupa timpul sorocit: moartea tinerilor necasatoriti, nenuntiti sau nelumiti, depasirea varstei optime la casatoria fetelor batrane sau statute, a feciorilor batrani sau tomnatici. Pentru refacerea echilibrului si repararea erorilor sociale sau naturale, oamenii au recurs la rit si la mit, raspunzand la nefiresc prin nefiresc. Un individ poate decide intre a se casatori sau nu, a avea sau nu copii, dar niciodata intre a muri sau a nu muri vreodata. Fireste, trecerea dintr-o forma de a fi, in alta forma de a fi, din stapanirea legilor vietii, sub stapanirea legilor mortii, a inspaimantat oamenii timpurilor. Pentru propria lor liniste, ei au gasit o explicatie optimista: moartea nu este o disparitie definitiva. In satul romanesc se credea ca omul la moarte isi schimba numai adapostul, precum fata dupa casatorie.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|