Vineri 5 ianuarie 2007

SOARELE

Astazi, credinciosii ortodocsi si catolici praznuiesc Ajunul Bobotezei, una dintre cele mai importante sarbatori crestine. Botezul Domnului este, asadar, precedat de o zi de post negru total sau pana la lasarea serii, dar si de Slujba Agheazmei Mari, care este apoi adusa de preoti in casele oamenilor, pe care le sfintesc astfel. Acest obicei al preotilor semnifica nu doar binecuvantarea Sfintei Treimi asupra tuturor credinciosilor, ci si o rememorare a propriului nostru botez. Prin sfintirea casei asezam casa sub obladuirea lui Dumnezeu. Casa nesfintita, ca si omul nebotezat, este vulnerabila lucrarii raului. In casa sfintita, omul este ocrotit in fata relelor.

Sf. Mucenici Teopempt si Teona; Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului; Post)

Sf. Telesfor, mucenic

Ajunul Botezului Domnului; Sf. Teopempt si Teona, mucenici; Sf. Sinclitica, calugar

"A fi spin in ochiul cuiva"

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

In Romania 1499 - Stefan cel Mare ataca si infrange la Dunare o oaste turceasca care se intoarcea cu prada din Polonia. In anul urmator, domnul Moldovei porunceste vornicului Boldur sa incendieze Chilia si Cetatea Alba; 1828 - Deschiderea cursurilor scolii "de romaneste si latineste" la Manastirea Trei Ierarhi din Iasi; 1859 - Adunarea Electiva a Moldovei alege in unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan. Dupa alegere, Al. Ioan Cuza rosteste in fata Adunarii urmatorul juramant: "Jur in fata tarei mele ca voi pazi cu sfintenie drepturile si interesele patriei, ca voi fi credincios constitutiei in textul si spiritul ei, ca in toata domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toti si in toate, uitand toata prigonirea si toata ura, iubind deopotriva pe cei ce m-au iubit si pe cei ce m-au urat, neavand inaintea ochilor mei decat binele si fericirea natiei romane".

In lume 1968 - Incepe in Cehoslovacia "Primavara pragheza"; 1974 - Un cutremur in Lima, Peru, omoara sase oameni si distruge sute de case. Nascuti la 5 ianuarie 1878 - Emil Garleanu, scriitor (m. 1914); 1938 - Regele Juan Carlos I al Spaniei.

Astazi, scriitorul si filosoful italian Umberto Eco implineste 74 de ani. S-a nascut in Alessandria, un mic oras de langa Torino. A facut o pasiune pentru filosofia si literatura medievala, care s-a concretizat intr-o teza despre Toma D’Aquino si obtinerea unui doctorat in filozofie (1954). In 1956 ii apare "Problema estetica a Sfantului Toma", carte care il consacra pe Eco drept unul dintre cei mai importanti cercetatori ai medievalismului. In 1964 se muta la Milano si obtine postul de lector universitar, iar un an mai tarziu este numit profesor de comunicare vizuala la Florenta. In 1966 devine profesor de semiotica - studiul culturii ca structura de semne si simboluri. Probabil cel mai cunoscut volum al sau despre semiotica ramane "Opera deschisa" (1962).
Sfarsitul anilor ’70 il gaseste pe Eco drept un nume sonor in semiotica, dar nimeni nu se astepta la schimbarea radicala pe care urma sa o aiba cariera lui. Schimbarea incepe cu publicarea romanului "Numele Trandafirului", unul dintre cele mai bine vandute romane din lume. Cartea a fost publicata in 1980 si a fost extrem de bine primita de public si de critica. Succesul lui Eco a fost amplificat de aparitia filmului cu acelasi nume, regizat de Jean-Jacques Annaud, cu Sean Connery in rolul principal.

Practica magica de aflare a norocului, in special a ursitei, din noptile sarbatorilor importante ale anului, se numea in unele zone etnografice din Banat si Transilvania Gogea. La ceremonie participau fie numai fete si feciori necasatoriti, fie persoane diferite ca varsta, sex si statut social. Recuzita obisnuita se compunea din doua nuiele din lemn cu coaja verde, numite vergele, substitute ale divinitatii prezicatoare, una pentru feciori si alta pentru fete, unul sau doua vase cu apa neinceputa, un cearsaf sau o albie mare din lemn de salcie sau de plop. In Bihor, la lasatul serii, cei asteptati se adunau la gazda prezicatorului numit Gogea, Vergelator sau Vestitor de Anul Nou. Dupa o scurta petrecere, incepea ceremonia propriu-zisa: fetele si feciorii isi aruncau fiecare inelul, sau alte semne in cofele sau farfuriile cu apa; Gogea, acoperit cu cearsaful sau bagat sub copaie pentru a fi ferit de privirea asistentei nerabdatoare, amesteca inelele cu vergelele de lemn, timp in care invoca divinitatea pentru a da oamenilor roade bogate in noul an; tinerii interpretau un cantec ceremonial prin care cereau Gogii sa scoata inelele, simbolurile casatoriei; Gogea scotea doua inele, unul din cofa fetelor si unul din cofa feciorilor; urma recunoasterea inelelor si prezicerea ca cei doi tineri se vor casatori. Obiceiul se repeta pana cand Gogea termina de scos inelele si, fireste, casatorea toate fetele si feciorii.

Profesor Ion Ghinoiu