Este ziua 188 a anului
Au mai ramas 177 de zile
SARBATOARE CRESTINA
|
Dorotei cu sotia sa, Evsevia, au trait in zilele imparatului Diocletian. Erau crestini si pentru ca nu aveau urmasi se rugau lui Dumnezeu sa le dea rod. Evsevia a nascut un prunc de parte femeiasca si au numit-o Chiriachi. Sfanta Mare Mucenita Chiriachi a fost despartita de parintii sai de slujitorii imparatesti in momentul in care paganul Diocletian a pornit prigoana impotriva crestinilor. Pe Chiriachi au trimis-o in lanturi si au poruncit sa fie batuta de moarte, sa se aprinda un foc mare si sa fie aruncata in flacari. O ploaie mare a potolit valvataia si a stins focul, iar fecioara a scapat nevatamata. Intelegand ca nimic nu-i reuseste, judecatorul a poruncit ca sfanta sa fie scoasa din cetate si ucisa.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
" Banul rosu nu se pierde usor"
|
|
|
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
NASCUTI LA 7 iulie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 7 iulie 1860 s-a nascut in localitatea Kalischt, din Austria, compozitorul Gustav Mahler. A fost elevul Conservatorului din Viena inainte de a-l cunoaste pe maestrul Bruckner, cel care i-a indrumat pasii catre creatia artistica si care a exercitat o influenta profunda asupra formarii marelui geniu. Apoi, Mahler a urmat
cursurile de filozofie si muzica ale Universitatii din Viena, pe care nu le-a definitivat. A parasit Universitatea in 1880, consacrandu-se activitatii de sef de orchestra. In paralel, a inceput sa compuna. Este, succesiv, sef de orchestra la Liubliana, Olomouc, Kassel, Praga, Leipzig - unde este asistentul maestrului Nikisch, apoi seful orchestrelor operelor din Budapesta, Hamburg si Viena. Interpretarile partiturilor "Don Giovanni" de Mozart, "Fidelio" si "Simfonia a IX-a" de Beethoven au devenit modele inconfundabile pentru generatii intregi de muzicieni. Intre 1906 si 1910, Mahler a intreprins o serie de turnee in Statele Unite si a dirijat in mod regulat, timp de doi ani, la Opera Metropolitana, reprezentatii memorabile ale partiturilor lui Mozart, Beethoven si Wagner. Dupa un al doilea turneu in Statele Unite, unde a sustinut 65 de concerte, s-a intors la Viena extenuat si grav bolnav. A decedat la 18 mai 1911, la Viena. Nu a avut discipoli directi, desi exista dovezi ca a fost asistat de B. Walter, la Viena, de Mengelberg, la Amsterdam, si de Sconenberg.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Paparuda, zeita pluviometrica invocata de ceata feminina pentru a dezlega ploile in zilele caniculare ale verii, este inrudita cu zeul indian Rudra, stapan al fenomenelor meteorologice. Pe teritoriul Romaniei, Paparuda poarta mai multe denumiri zonale: Papaluga, Paparuga, Barbaruta, Peperuie, Dodoloaie, Dodoluta, Matahula si altele. Initial, obiceiul se desfasura la o data fixa din preajma echinoctiului de primavara. Ulterior, sub presiunea crestinismului, a fost impins in a treia joi dupa Pasti, iar in vremurile recente a devenit un obicei ocazional, practicat vara la aparitia secetei. In credintele populare, Paparuda este inchipuita ca "o sfanta inalta si subtire", "o zeita" care "diriguieste ploile", "sparge" sau "urneste norii", "o femeie care umbla cu ploile". In colindul cu Paparuda, rolul ceremonial si ritual al zeitei pluviometrice era jucat de o fetita sau o fata nemaritata, un baietel sau un flacau, o femeie gravida. Aceasta imbraca intotdeauna costumul specific alcatuit din frunze de boz, brusture, mai rar in frunze de alte plante, la o fantana sau pe malul unei ape (rau, parau, lac, iaz). Uneori isi impodobeste capul cu flori sau coronite din flori. Izolat, poarta in mana o cruce din lemn. Paparuda joaca, se desfata in admiratia alaiului sau divin si este intampinata cu respect pe la casele din sat. Ceremonialul cuprinde trei secvente rito-magice: nasterea zeitei, desfatarea zeitei, moartea si ritul funerar.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|