Potrivit tradiției, Sfântul Ioachim și Ana – părinții Fecioarei Maria – nădăjduiau la pruncie și, în spiritul promisiunii făcute lui Dumnezeu, au adus-o pe fiica lor la Templul din Ierusalim când avea trei ani.
Maica Domnului a stat în Templu timp de 12 ani, fiind închinată în „Sfânta-Sfintelor” de arhiereul Zaharia. Sărbătoarea are origini vechi — unele referințe o plasează înainte de secolul IV, iar altă documentare apare în secolul al VI-lea, când împăratul Iustinian cel Mare a ridicat o biserică cu hramul Intrării Maicii Domnului lângă vechiul Templu din Ierusalim.
Tradiții și obiceiuri în România
-
Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub numele de Vovidenia sau Ovidenia, ceea ce sugerează „vederea” sau „arătarea”.
-
În tradiția populară, această zi este numită și „Sărbătoarea Luminii”, iar lumânările, focul înăuntru și candela aprinsă au rol simbolic pentru noroc și cămin.
-
Obiceiuri: copiii pun crenguțe de măr în apă, se spune că în noaptea următoare „se deschid cerurile” și se fac previziuni despre iarnă și rodul pomilor.
-
De sărbătoare este dezlegare la pește chiar în timpul postului Nașterii Domnului, ceea ce subliniază caracterul sărbătoresc al zilei.
Semnificaţii duhovnicești
Intrarea Maicii Domnului în Biserică simbolizează „intrarea” sufletului pur-înțelegător în comuniunea cu Dumnezeu, pregătirea pentru sensul cel mai înalt al vieţii creştine. Prin acest gest, Maria devine model de ascultare, dedicare și sfințenie — “vas ales al lui Dumnezeu”.
Cum se serbează în Biserică
-
La liturghie se citesc troparul și condacul praznicului, se alcătuiește acatistul și se rostesc canoane speciale dedicate Intrării Maicii Domnului.
-
Credincioșii participă la slujbe, aprind lumânări, aduc daruri și își aduc aminte de faptul că Maria a intrat în Templu, pregătind astfel ospitalitatea sufletului pentru Dumnezeu.
De ce este important pentru noi
Pe 21 noiembrie, sărbătoarea ne amintește de valorile credinței: promisiunea împlinită, speranța așteptată, consacrarea sufletului. În vremuri agitate, acest praznic ne provoacă să ne întoarcem către rugăciune, milostenie și viețuire curată. Este o zi când Dumnezeu „cu bucurie” primește oferta noastră de a ne dărui şi de a ne închina precum Maria.


