x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Acum, în secolul IX - Cluj, Poliţie, Ambulanţă... nebunie!

0
21 Mai 2008 - 00:00
Acum, în secolul IX - Cluj, Poliţie, Ambulanţă... nebunie!


Ceva neobişnuit ne-a atras atenţia şi a stârnit spiritul cetăţenesc din noi, obligându-ne să oprim. Un domn pe la 70 de ani îmbrăcat în pijama stătea în picioare pe mijlocul benzii circulate care urca dinspre centru, la intrarea în intersecţie.



Despre incompetenţa Poliţiei Cluj-Napoca, Serviciului de Ambulanţă, şi dotarea Secţiei 6 Poliţie la nivelul secolului IX.
Sâmbătă, în data de 17 mai 2008 mă întorceam împreună cu prietena mea dintr-o excursie cu motocicleta în afara Clujului. În jurul orei 23:15 am traversat sensul girator de lângă "Sigma Shopping Center” din cart. Zorilor, intersecţia str. Observator cu Calea Turzii. Ceva neobişnuit ne-a atras atenţia şi a stârnit spiritul cetăţenesc din noi, obligându-ne să oprim. Un domn pe la 70 de ani îmbrăcat în pijama stătea în picioare pe mijlocul benzii circulate care urca dinspre centru, la intrarea în intersecţie. Omul se clătina uşor, părea dezorientat, iar nobilii mei concitadini se mulţumeau a-l admonesta cu un claxon. Am oprit cât am putut de repede, am alergat printre maşini şi l-am condus pe trotuar. Domnul cu pricina s-a dovedit a nu fi agresiv în nici un fel, şi am putut obţine oaresce informaţii vagi despre dânsul. Memoria şi judecata îi erau în mod clar afectate de vre-o boală medicală, întrucât mirosea a medicamente şi nu a alcool. Ne-a putut spune numele său, şi că doreşte să ajungă în Chinteni, la familia sa. Nu îşi aducea aminte precis de unde a plecat. Oarecum la sugestia noastră a adoptat ideea cum că ar fi pornit de la Spitalul de Recuperare din Zorilor, fapt ce s-a dovetit ulterior a nu fi adevărat.

La ora 23:18 am sunat la serviciul de urgenţă 112, şi de aici începe halucinanta mea experienţă cu autorităţile unui oraş european după 18 ani de la căderea comunismului şi stilului de muncă asociat cu acesta. Operatoarea serviciului 112 a fost excepţională- vorbea repede, precis, corect, cu o respitaţie precipitată de parcă dânsa ar fi fost umplută de adrenalină ca urmare a asistării la vre-un accident. Foarte bine, nota zece. 112 ştia deja despre ce e vorba –"Un domn în pijama într-o intersecţie din Zorilor?”. Se pare că alţi cetăţeni mai puţin dedicaţi sau mai mult grăbiţi anunţaseră deja autorităţile fără a se opri să îl scoata pe bietul om din trafic. Oricum, doamna de la 112 mi-a spus că ambulanţa şi poliţia au fost deja alertate şi mi-a făcut făra avertisment legătura cu o voce pe care aş nominaliza-o pentru filme Emir Kusturicza. S-a dovedit a fi operatoarea de la Serviciul de Ambulanţă a Municipiului Cluj- Napoca nu a fost în stare stare se prezinte, şi care m-a întrebat plicitisită pe un ton nazal (după ce i-am mai spus o dată despre ce e vorba) dacă omul "MI-A FĂCUT CEVA SEMNE”. Raspunsul meu: " Nu doamnă, omul este dezorientat, fugit probabil de la un spital, bolnav, era în intersecţie printre maşini şi consider că nu era nevoie să îmi facă semne pentru ca să opresc şi să apelez 112." Oricum, în cele 40 de minute petrecute în interescţie nu a apărut nici o ambulanţă. Probabil nu se potrivea criteriilor de selecţie ale Ambulantei Cluj. Nu a făcut semne.

La ora 23:39, la peste 20 de minute de la primul apel (SI ATENŢIE, CINEVA A ANUNŢAT 112 CU POATE 10-15 MINUTE INAINTEA NOASTRA), am apelat din nou 112. Aceeaşi operatoare competentă, limitată de operatorii locali clujeni în competenţa ei, mi-a confirmat că serviciile Poliţiei şi Ambulanţei locale au fost alertate. La cererea mea mi-a făcut de această dată legătura cu Dispeceratul Central al Poliţiei Cluj. De data aceasta un domn la fel de plictisit, se prefăcea că nu ştie despre ce este vorba, şi a refuzat să îşi prezinte numele şi gradul chiar şi la cererea mea, cu toate că din câte ştiu, ar fi trebuit să o faca automat la iniţierea convorbirii. Eram deja la limitele răbdării, şi l-am ameninţat cu o plângere oficială. Firesc, a dat vina pe Secţia 6 Poliţie Cluj-Napoca, care fusese deja anunţată (hopa! deci ştia despre ce e vorba). Menţionez că Secţia 6 Poliţie Cluj-Napoca se află la cel mult 150 m de intersecţie, la 60 de secunde mers pe jos. În plus menţionez că traficul din acea sâmbătă seara era extrem de lejer. Un echipaj de poliţie din celălalt capăt al Clujului ar fi ajuns CU GIROFARURI STINSE în maxim 15 minute. În urma ameninţărilor cu plângerea oficială, operatorul clujean mi-a promis că va ajunge un echipaj în 4-5 minute. Şi să vezi minune: în 3 minute au sosit din direcţii diferite nu una, ci două echipaje de poliţie, ambele aparţinând secţiei 6. Nu am notat numele agenţilor, pentru că desigur NU S-AU PREZENTAT, dar ataşez fotografii cu numerele de înmatriculare ale maşinilor. Unul dintre echipaje, care avea în componenţă un agent îmbrăcat diferit (datorită gradului sau a funcţiei – chipiu alb), cu maşina cu numărul MAI 20519 a plecat imediat lăsând problema în seama colegilor din maşina cu numărul B 51 KSD.
Echipajul din B51KSD format dintr-o femeie şi un bărbat au identficat-o formal pe prietena mea şi au încercat să afle informaţii de la domnul în pijama. Nu mi s-a părut demn de uniforma pe care o purta, felul în care agentul de sex masculin s-a adresat domnului în pijama. Persoana întâi, ceva de genul "Spune măi, de unde ai plecat?”. Agenţii l-au crezut pe cuvânt pe omul clar dezorientat şi au plecat împreună spre Spitalul de Recuperare.

Împreună cu prietena mea, m-am îndreptat apoi către Secţia 6 Poliţie pentru a depune o plângere oficială. Plângerea este ataşată ca fotografie. După fotografiere a primit şi o ştampilă şi un număr de înregistrare oficial, anexat de asemenea.

Pe răstimpul scrierii cererii în incinta Secţiei 6 am fost martor la alte grozăvii ale sistemului şi ale angajaţilor acestuia.

Organul poliţienesc care ne-a primit şovăielnic în secţie a încercat să de descumpănească a depune o plângere – "Dar de ce să depuneţi plângere, că doar oameni suntem cu toţii.. ne faceţi probleme” cu toate că, menţionez a fost cooperant totuşi în acest sens punându-ne la dispoziţie foaie şi pix, menţionând printre altele că este dreptul nostru ca cetăţeni. Multumesc. Acelaşi funcţionar public era responsabil cu comunicaţiile telefonice şi radiofonice ale Secţiei 6. Era dispecerul acesteia. Ştiti care era scuza lui pentru întârzierea timpului de răspuns al Poliţiei?????? O pană de curent. A motivat că o pană de curent le-a scos din funcţiune telefonul, faxul, staţiile de emisie-recepţie. Dacă a minţit, vai de capul lui. Dacă nu a minţit, vai de capul superiorilor săi care în secolul XXI nu dotează secţiile de poliţie cu surse alternative de electricitate. Adică cum – dacă cade curentul, Poliţia Cluj Napoca este DISABILITATĂ??? Incredibil! Imposibil....

După vreo 20 de minute s-a întors echipajul împreună cu domnul în pijama. Ghici ce- nu plecase de la Spitalul de Recuperare. Nu se ştie de unde plecase. Dispecerul secţiei 6 a început a da telefoane pe la alte secţii de poliţie pentru a întreba. Nu apela telefonic direct spitalele pentru că încă telefonul nu îşi revenise după pana de curent. După mai multe încercări eşuate, echipajul a plecat, din nou cu omul în pijama, în căutarea spitalului. O dovadă de incompenenţă crasă este şi faptul că Poliţia nu a solicitat ajutorul Serviciului de Urgenţă. Omul ERA plecat de la un spital în mod evident şi se afla probabil sub tratament. Stătuse probabil mai multe ore în frig. Nu băuse şi nu mâncase. Exista posibilitatea manifestării unui atac de cord, atac cerebral, unei epilepsii, etc. , iar poliţia îl plimba pe om cu maşina de la un spital la altul. În final a fost găsit spitalul de unde plecase domnul. Era vorba de Spitalul de Neurochirurgie. ATENŢIE: Garda de la Spitalul de Neurochirurgie se face vinovată de NEDECLARAREA LA POLIŢIE a dispariţiei pacientului (care conform spuselor sale, ar fi putut fi plecat de la vremea amiezii). Poate până la ora 1 a.m. nici măcar nu au observat absenţa acestuia.

Am auzit de asemenea convorbirea dispecerului Secţiei 6 prin staţie cu dispeceratul central, cu domnul cu care am vorbit a doua oară la telefon. Ambii au confirmat că dispeceratul central a fost avizat de către serviciul 112 la orele 23:18 (primul apel) cu privire la problema din intersecţie. Chiar dacă secţia 6 nu avea curent, dispeceratul central nu a dislocat un echipaj ALTERNATIV al altei secţii. Precum spuneam.. traficul era atat de lejer încât în 20 de minute ar fi putut ajunge şi poliţia aeroportului la locul cu pricina. Apoi, ce să vă spun despre modul not-politically-correct în care vorbea dispecerul secţiei 6 despre cetăţeanul la ananghie: "avem aici un nebun.... d-apoi are probleme cu capu.... îi bolnav psihic...”.

Un om care necesita îngrijire medicală a stat în frig mai mult de 30 de minute de la momentul apelării serviciului de urgenţă 112. Trist. Dar acest caz vorbeşte despre incompetenţa întregului sistem. Data viitoare când apelaţi 112 ar putea fi vorba de un jaf, un viol, o crimă. Dacă dumneavoastră nu întreprindeţi nimic, va putea dura până la 30 de minute sau mai mult, până vă va veni cineva în ajutor.



Concluzie:
Acest text incriminează modul de organizare şi reacţie ale următoarelor instituţii:
  • Serviciul de Ambulanţă Cluj-Napoca - pentru un operator absolut incompetent şi reacţie nulă
  • Dispeceratul Central al Poliţiei Cluj-Napoca – pentru o reacţie extrem de întârziată şi lipsa de flexibilitate în rezolvarea situaţiei
  • Secţia 6 Poliţie Cluj-Napoca – pentru soluţionarea neadecvată a problemei şi tratării neadecvate a cetăţeanului cu nevoie de îngrijire medicală
  • Ministerul Apărării şi Internelor SAU Organele regionale abilitate – pentru incompetenţă crasă în ne-dotarea Secţiei 6 Poliţie cu o sursă alternativă de curent – în cazul în care dispecerul secţiei 6 din noaptea 17-18 mai a spus adevărul
  • Medicul de Gardă a Spitalului de Neurochirurgie, asistentele, şi portarul – pentru facilitarea scăpării din instituţie a unui bolnav dezorientat şi ne-anunţarea dispariţiei acestuia către Poliţie


Îmi asum complet responsabilitatea pentru cele declarate. Sunt dispus a fi citat ca martor în eventuale anchete oficiale sau interviuri jurnalistice. Aceste informaţii pot fi coroborate prin înregistrările serviciului 112, de către prietena mea, Mărcean Ioana, cât şi prin plângerea înregistrată oficial pe care am depus-o la Secţia 6.
  • Buda- Mariş Radu

Citeşte mai multe despre:   politie,   plecat,   minute,   secţiei,   cetateanul

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de