Atentat în Postăvaru

Primăria Braşov urmează să defrişeze aproximativ 40 de hectare de pădure pentru amenajarea unor pârtii de schi, dar şi a unui lac de acumulare necesar producerii zăpezii artificiale pentru practicarea sporturilor de iarnă. Vor fi investiţi 25 de milioane de euro, dar nu s-a întocmit nici un studiu în ceea ce priveşte impactul asupra mediului, mai ales că în zonă există şi arii protejate.

Primăria Municipiului Braşov ţine cu dinţii să amenajeze un domeniu schiabil pe banii statului, mai ales după ce primarul Braşovului, George Scripcaru, a făcut rost de bani de la Ministerul Turismului pentru demararea proiectului. La 22 octombrie, consilierii locali braşoveni au decis, în urma unor demersuri prealabile ale primarului, să sacrifice definitiv o suprafaţă de 38,23 de hectare de pădure pentru extinderea unor pârtii de schi şi pentru amenajarea unui lac de acumulare.

Lacul de acumulare va avea o suprafaţă de 1,4 hectare şi va fi situat în Poiana Ruia, la o altitudine de 1.490 metri. Aici vor fi captate toate apele curgătoare din zonă. De ce este necesar acest lac de acumulare? Pentru că zăpadă în ultimul timp nu prea mai este, apa lacului urmând să alimenteze instalaţiile care produc zăpadă artificială. Consilierii au mai decis că responsabili cu marea defrişare vor fi primarul Braşovului şi Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt RA, care ţine tot de primărie.

După ce hotărârea de consiliu a fost aprobată, autorităţile braşovene s-au răzgândit în privinţa suprafeţei de pădure ce va fi scoasă din fondul forestier. Purtătorul de cuvânt al primăriei, Sorin Toarcea, a precizat că din fondul forestier vor fi scoase doar 25 de hectare de teren, care este oricum proprietatea municipiului Braşov.

URMĂRIRE PENALĂ
În schimb, Ministerul Mediului nu este de acord cu afacerea plănuită de braşoveni. Dănuţ Iacob, şeful Direcţiei Politici şi Strategii în Silvicultură, a precizat că Primăria Braşov avea şi are obligaţia de a cere un aviz de mediu de la minister pentru scoaterea terenului respectiv din fondul forestier. Dar, până acum, reprezentanţii primăriei nu s-au obosit să facă acest demers, pe principiul că dacă ceva îmi aparţine, fac ce mă taie capul.

Primăria Braşov anunţase la sfârşitul lui iunie, anul trecut, că pune la bătaie aproape 25 de milioane de euro pentru: amenajarea unui lac de acumulare, reabilitarea şi extinderea domeniului schiabil, construirea unor instalaţii noi de transport pe cablu şi dezvoltarea infrastructurii conexe. Această decizie a fost luată după ce în urma discuţiilor dintre Scripcaru şi Udrea, Ministerul Turismului a decis să finanţeze proiectul primăriei.

Cu toate acestea, anunţul primăriei nu a fost tentant pentru întreprinzătorii privaţi, cu toate că valoarea contractului era destul de mare. Nimeni nu a depus nici o ofertă. Până la urmă, la jumătatea lunii septembrie 2009 s-a găsit un întreprinzător. A fost depusă o singură ofertă pentru contractul de 25 de milioane de euro. Vectra Service SRL, deţinută de Marcel Butuza, un apropiat al lui George Scripcaru, şi-a încercat norocul. Şi norocul l-a găsit! Fiind singurul ofertant, a şi primit contractul.

Vectra Service are contracte de asfaltare şi deszăpezire cu Primăria Braşov. Acum are şansa să betoneze Postăvaru şi să-l înzăpezească în acelaşi timp. Potrivit Registrului Comerţului, Vectra Service este sub urmărire penală pentru că a executat fără autorizaţie de construire sau desfiinţare lucrări la monumentul istoric Ansamblul Palatul Ştirbei din Braşov.

LUCRĂRI PLĂTITE ÎN AVANS
Pentru demararea lucrărilor, edilul Scripcaru a primit anul trecut de la ministrul Udrea o primă tranşă de aproximativ 2,2 milioane de euro. Banii au ajuns rapid în conturile firmei Vectra Service deşi până în acest moment proiectul nu are încă toate avizele necesare demarării lucrărilor. Această acţiune de a plăti în avans lucrările este bizară. Gândindu-se cum să scoată cămaşa, Sorin Toarcea a dezvăluit că avansul va trebui restituit de firma lui Butuza, prietenul primarului, în cazul în care aceasta nu va putea face dovada executării lucrărilor sau achiziţiei de bunuri necesare pentru acest proiect.




De fapt, şmecheria financiară a fost următoarea: lucrările au fost plătite în avans pentru ca 2010 să nu-i prindă pe edilii braşoveni cu banii necheltuiţi. Ei ar fi fost în acest caz obligaţi să returneze, conform legislaţiei, cele 2,2 milioane de euro finanţatorului, Ministerului Turismului. Pentru a desface iţele din jurul acestei investiţii, l-am contactat pe primarul Scripcaru care, foarte relaxat, a spus că el din principiu nu se oboseşte să stea de vorbă cu jurnaliştii de la Jurnalul Naţional.

MADE IN AUSTRIA
Pentru demararea lucrărilor la lac şi la pârtii era necesar un aviz de mediu, mai ales că o suprafaţă de peste 1.200 de hectare de pe masivul Postăvaru este inclusă în ariile protejate. Interesant este că nu există nici un studiu de impact asupra mediului, fără de care lucrările nu pot fi demarate. Oficialii primăriei susţin însă că studiul de impact este în curs de elaborare şi că este executat de firma Klenkhart&Partener Consulting ZT GmbH din Austria.

Am cerut detalii despre această firmă purtătorului de cuvânt al primăriei care a aplicat tactica struţului. Am aflat de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului - ANPM - că s-au făcut nişte demersuri pentru emiterea acordului de mediu şi a procedurii de evaluare a impactului asupra acestuia.

"Evaluarea şi raportul privind impactul asupra mediului se realizează de către persoane fizice şi juridice care au acest drept, potrivit legii; lista acestor persoane este afişată pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor", a declarat Mădălina Cozma, director în cadrul ANPM. Surpriză! Firma austriacă nu figurează pe site-ul Ministerului Mediului, ceea ce înseamnă că nu poate executa studiul de impact.

INVESTIŢIE
Costin Frâncu este unul dintre afaceriştii care a vrut să dezvolte împreună cu Primăria Braşov un domeniu schiabil asemănător, în care urma să investească peste 12 milioane de euro. Astfel, prin firma Dunărea SA, Frâncu s-a asociat cu Primăria Braşov şi au înfiinţat societatea Kronstadt SKI SRL. "Eu am făcut proiectul, am făcut tot. În numele firmei Kronstadt am solicitat autorizaţii de construire. Dar primăria nu a fost în stare să îşi dea autorizaţiile", a spus Frâncu. Deşi proiectul a căzut, firma funcţionează în continuare.

 

Arie protejată
O suprafaţă de peste 1.200 de hectare de pe muntele Postăvaru a fost declarată arie protejată, printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Braşov, încă din 1980. Din 2000 zona a fost declarată sit Natura 2000 pentru 12 habitate de interes comunitar şi 13 specii de plante şi animale, ceea ce înseamnă că face parte dintr-o reţea de arii naturale protejate în UE. Programul Natura 2000 are scopul de a menţine într-o stare de conservare cele mai importante tipuri de habitate şi specii ale Europei.

Aşa cum spun unele organizaţii neguvernamentale care s-au implicat în protejarea Postăvarului, este mai mult decât sigur că pârtiile de schi şi lacul de acumulare vor afecta aria protejată. Potrivit Formularului Standard Natura 2000, masivul Postăvaru este vulnerabil mai ales din cauza: practicării unui turism necontrolat, extinderii perimetrelor construite atât în aria protejată, cât şi în zona tampon, păşunatului intensiv în poieni şi pajişti ilegal sau uneori autorizat de Primăria Braşov, depozitării deşeurilor şi aruncării gunoaielor de către aşa-zişii turişti şi din cauza exploatărilor forestiere.

"S-a acordat avansul pentru lucrări, fiind vorba despre întreaga sumă primită de la Ministerul Turismului. Conform contractului, în cazul în care nu pot face dovada executării lucrărilor sau achiziţiei de bunuri necesare pentru acest proiect, câştigătorul licitaţiei este obligat să restituie acest avans"
Sorin Toarcea, purtător de cuvânt